Reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova intră într-o etapă decisivă, iar Guvernul analizează scenarii care ar putea reduce semnificativ numărul actual de raioane și ar putea schimba inclusiv denumirea acestora. Autoritățile spun că viitoarele entități administrative, fie că se vor numi raioane sau regiuni, trebuie să fie capabile să accelereze dezvoltarea economică, să gestioneze eficient fondurile publice și să concureze pentru proiecte europene. Conceptul reformei urmează să fie publicat în luna martie, iar până în toamnă Executivul își propune să vină cu un pachet legislativ care să fie supus votului în Parlament.
În cadrul emisiuni În PROfunzime, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a fost întrebat cum arată viziunea actuală a Executivului privind noua hartă administrativă a țării și câte regiuni ar putea avea Republica Moldova.
Buzu a explicat că reforma la nivelul doi al administrației publice – actualele raioane – pornește de la redefinirea mandatului acestora. În opinia Guvernului, aceste entități trebuie să aibă un rol clar în accelerarea dezvoltării regionale.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „La nivel de raion trebuie să ajuți să coordonezi serviciile regionale, pentru că ele oricum vor fi regionalizate, rețeaua de drumuri, să atragi investitori mari. Dacă asta este mandatul, cum trebuie să arate această entitate? Trebuie un departament serios de achiziții publice, un departament serios pentru atragerea investitorilor, un departament serios pentru atragerea de proiecte.”
În prezent, Republica Moldova are 32 de raioane, însă secretarul general al Guvernului a afirmat că numărul acestora „va fi redus semnificativ”. Printre opțiunile analizate se numără fie crearea unor regiuni mai mari de dezvoltare, fie reorganizarea în aproximativ 10 raioane. Totodată, este examinată și varianta propusă în spațiul public privind reducerea la trei entități mari, fiecare cu aproximativ 800 de mii de locuitori.
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „Deci luați în calcul trei raioane sau șase raioane, se vorbea despre regiunea nord, centru, sud, Chișinău, autonomia găgăuză și regiunea transnistreană?”
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Da, noi examinăm toate aceste opțiuni.”
Potrivit oficialului, criteriul esențial nu este numărul de regiuni, ci capacitatea acestora de a genera dezvoltare reală.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Indiferent cum se va numi entitatea și câte vor fi, ea trebuie să fie capabilă să accelereze procesul de dezvoltare, să administreze fonduri și să poată concura cu alte regiuni din Uniunea Europeană pentru programe europene.”
În acest sens, viitoarele structuri trebuie să dispună de personal calificat, inclusiv specialiști capabili să elaboreze proiecte în limba engleză, să facă raportări și auditări conforme cerințelor europene.
Reforma este discutată și la nivel politic. Buzu a precizat că au avut loc consultări cu patru fracțiuni parlamentare, iar urmează discuții și cu fracțiunea socialiștilor. În cazul în care modificările vor implica schimbări constituționale sau redefinirea noțiunii de „raion”, ar putea fi necesară o majoritate constituțională în Parlament.
Secretarul general al Guvernului susține că există un consens larg privind necesitatea reformei, însă opiniile diferă în privința modului și a amplitudinii acesteia. El a dat asigurări că procesul va fi unul transparent și incluziv, iar toate fracțiunile vor avea acces la documentele și propunerile elaborate.
Conceptul reformei ar urma să fie publicat în luna martie, după care Guvernul va lucra la pachetul legislativ complet. Potrivit lui Buzu, obiectivul este ca până în toamnă proiectele de lege să fie aprobate, astfel încât Republica Moldova să poată avea o nouă structură administrativ-teritorială adaptată obiectivelor de dezvoltare și integrării europene.