Pastele catolic nu a mai fost pe data de 17 aprilie din anul 1960 si urmatorul an cand Invierea va fi pe aceasta data este 2033, evident fara a uita de 2022. In articol puteti citi despre cele mai importante momente religioase, dar si despre traditii legate de oua rosii, targuri cu bunatati si despre obiceiul „mersului cu stropitul”.
Informatia pe scurt:
Ca regula, Pastele catolic poate cadea in luna martie sau aprilie, dar niciodata in luna mai, in timp ce Pastele Ortodox poate cadea in aprilie sau mai, dar niciodata in martie. O data la 3-4 ani cele doua sarbatori sunt in aceeasi zi. 1960 a fost ultimul an in care Pastele catolic a fost sarbatorit pe 17 aprilie.
Dupa cei doi ani de pandemie au revenit si procesiunile de Florii, pe 10 aprilie. Anul acesta si la evenimentele liturgice din Saptamana
Luminata au fost mult mai putine restrictii decat in 2021. Papa Francisc s-a referit la razboiul din Ucraina si multi preoti catolici indeamna la pace in predicile din Saptamana Luminata.
In Vinerea Mare si in Sambata Mare nu se celebreaza Sfanta Liturghie, iar Sambata Mare este „zi aliturgica”, o zi de tacere, a mormantului, in asteptarea noptii Invierii, sambata spre duminica.
Cele mai importante momente din noaptea de Inviere sunt: binecuvantarea focului in afara bisericii, aprinderea lumanarii pascale si a celorlalte lumanari, cantarile speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Invierii si impartasirea credinciosilor.
In multe orase importante din Europa centrala se tin targuri de Paste unde se vand jucarii din lemn, vase, cani, clopotei, ceasuri, lucruri din piele, esarfe, dulciuri si vin fiert. Un obicei care castiga teren in Europa este impodobirea unui pom de Paste, cu ghirlande sau cu oua colorate.
Sunt multe traditii ce nu au legatura cu religia: in multe locuri copiii pornesc la ”vanatoare de oua” pentru a gasi ouale ascunse in case sau gradini. Apa de Paste este speciala si de ea se leaga multe traditii, in Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.
Data Pastelui - Cat de mult variaza si cateva comparatii istorice
Ultima oara cand Pastele catolic a fost sarbatorit pe 17 aprilie a fost in 1960, urmatoarea data va fi in 2033.
O data la 3-4 ani Pastele Ortodox si cel Catolic sunt in aceeasi zi. Asa a fost in 2011, 2014 si 2017, la fel va fi in 2025, 2028 si 2031. In general, diferenta este de o saptamana, Pastele Catolic fiind inaintea celui Ortodox, dar exista ani cand diferenta este mai mare, cum a fost si in 2021, cand a fost patru saptamani.
In 2013 si 2016 diferenta a fost de 35 de zile si la fel va fi si in 2024. Spre exemplu, in acel an Pastele catolic va fi pe 31 martie, iar cel ortodox, pe 5 mai.
Daca luam datele din ultimii 20 de ani, Pastele catolic a fost cel mai devreme in 2008: pe 23 martie, si cel mai tarziu in 2011: 24 aprilie. In 2038, atat Pastele Catolic, cat si cel ortodox, vor fi pe 25 aprilie.
Ca regula. Pastele Catolic poate cadea in luna martie sau aprilie, dar niciodata in luna mai, in timp ce Pastele Ortodox poate cadea in aprilie sau mai, dar niciodata in martie. O data la 3-4 ani cele doua sarbatori sunt in aceeasi zi.
Papa Francisc denunta „nebunia razboiului
In fiecare an, Papa Francisc trimite lumii un mesaj de bucurie si speranta, dar si unul care tine cont de ce se intampla in lume. Anul trecut a vorbit in mesajul pascal despre pandemie, anul acesta o tema importanta a fost razboiul.
Papa Francisc a denuntat „nebunia razboiului'' intr-o ''lume violenta si ranita'' in timpul omiliei sale in Duminica Floriilor in care mii de credinciosi romano-catolici au revenit in Piata Sfantul Petru dupa pandemie.
El a facut apel la un armistitiu de Paste, pentru pace in Ucraina. „Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu, nici macar sa opreasca un razboi al carui sfarsit nu se intrevede''.
Suveranul Pontif a facut apel la depunerea armelor si la „un armistitiu pascal", dar nu pentru a se reinarma, ci pentru „a obtine pacea prin negocieri adevarate, gata sa faca si unele sacrificii pentru binele poporului". „Ce victorie ar fi sa plantezi un steag pe o gramada de ruine?'', s-a intrebat el.
Despre un „scenariu mondial ingrijorator” si despre, „un razboi absurd si tragic” vorbeste. arhiepiscopul- mitropolit romano-catolic de Bucuresti, Aurel Perca, in Scrisoarea pastorala de Pasti.
„Traim in acest an sarbatoarea Invierii Domnului intr-un scenariu mondial ingrijorator, cand continentul nostru este lovit de un razboi absurd si tragic. La aceasta realitate se adauga violenta si celelalte conflicte militare care par sa se raspandeasca fara limite in fiecare colt al pamantului, ceea ce provoaca in multi oameni teama si intuneca bucuria sarbatorilor. Vocea Bisericii s-a facut auzita prin nenumaratele interventii ale Papei Francisc pentru reducerea armelor la tacere”.
Arhiepiscopul Aurel Perca spune ca Pastele ne da speranta, fiindca semnifica victoria binelui asupra raului, „Pastele ramane totusi „ziua pe care a facut-o Domnul!”, versetul pe care il cantam cu bucurie si recunostinta in ziua Invierii Domnului. Este cu adevarat o zi noua si stralucitoare: ziua in care Rascumparatorul nostru, Cristos Domnul, invingand moartea, invie din morti”.
Saptamana Sfanta si momentele ei speciale
Saptamana Sfanta dinaintea Pastelui are cateva momente cu totul speciale, iar catolicii numesc ”Triduum pascal” perioada de trei zile, de joi pana duminica, in care Biserica Romano-Catolica celebreaza Patimile lui Hristos, Moartea si invierea.
Joia Sfanta
Joi dimineata preotii din arhidieceza se regasesc impreuna cu episcopii in catedrala, pentru ca Joia Mare este considerata Ziua Sfintei Preotii si nu poate fi Liturghie sau Euharistie fara preotie. Atunci sunt consacrate uleiurile care sunt folosite pentru sfintele taine (pentru bolnavi, pentru Botez, pentru Mir). Aceasta liturghie a sfintirii uleiurilor poarta numele de ”Liturghia crismei”.
Preotii isi reinnoiesc atunci in fata episcopului si fagaduintele din ziua hirotonirii.
Joi seara a mai fost un moment important: preotii se intorc fiecare in parohie si celebreaza Sfanta Liturghie a Cinei Domnului „in Coena Domini”. Dupa celebrarea liturgica, Preasfantul Sacrament a fost expus spre adorare.
Joia Mare se tine ritualul spalarii picioarelor, ritual ce insa nu a mai fost tinut in anii pandemiei. Papa Francisc spala picioarele a 12 detinuti, iar ritualul aminteste de gestul Mantuitorului Iisus Hristos, care a spalat picioarele celor 12 Apostoli, la ultima cina.
Vinerea Sfanta
Vinerea Mare este ziua rastignirii Mantuitorului, o zi in care se traieste Patimirea Lui. In Vinerea Mare si in Sambata Mare nu se celebreaza Sfanta Liturghie, iar Sambata Mare este ”ziua aliturgica”, o zi de tacere, a mormantului, in asteptarea noptii Invierii, sambata spre duminica.
In Vinerea Mare, desi nu se tine liturghie, preotii citesc toata evanghelia Patimirii, un moment amplu cu rugaciuni specifice, adaptate pentru Vinerea Sfanta, rugaciuni despre biserica si despre lume. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfesnice, nici fete de altar.
Tot vineri a urmat si momentul Adorarii Sfintei Cruci, dar si aici pandemia a schimbat ritualul: inainte credinciosii atingeau si sarutau crucea, iar in 2020 si 2021 au facut un gest de veneratie, fara sa o mai atinga.
Sambata Sfanta
Sambata Sfanta - Hristos este in mormant, ca atare Biserica este in tacere. Nu este nicio celebrare. Toti sunt invitati sa mediteze patimirea si moartea lui Hristos.
Noaptea Sfanta si Duminica Invierii
Noaptea Sfanta. Noaptea aceasta este o priveghere in cinstea Domnului, astfel incat credinciosii, urmand indemnul evangheliei, tinand in maini candele aprinse, sa fie asemenea slujitorilor care il asteapta pe stapanul lor sa se intoarca, pentru ca atunci cand va sosi, gasindu-i veghind, sa-i aseze la masa.
Binecuvantarea focului in afara bisericii, aprinderea lumanarii pascale si a celorlalte lumanari, preconiul pascal (o cantare speciala adresata lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Invierii, innoirea fagaduintelor de la Botez, impartasirea credinciosilor - stau in centrul atentiei acestei nopti sfinte.
Duminica Invierii. Liturghia zilei de Paste, din ziua de 17 aprilie, se celebreaza cu mare solemnitate. La inceputul Liturghiei, credinciosii sunt stropiti cu apa binecuvantata in noaptea precedenta pentru a aminti de Botez. Lumanarea pascala (o lumanare mare, simbol al Invierii lui Cristos) este asezata langa altar.
Anul trecut au fost mai multe lucruri diferite la celebrarile religoase, din cauza pandemiei. Anul acesta multe revin la normalul de dinaintea pandemiei, dar Arhiepicopia Romano - Catolica Bucuresti vine cu cateva recomandari.
In spatiile inchise si aglomerate (locurile de cult) se recomanda purtarea mastii de protectie.
Nu se mai impune distantarea fizica, dar este recomandata evitarea aglomeratiilor, mai ales la intrarea si iesirea din biserici, cu ocazia procesiunilor.
Deocamdata nu se revine la folosirea apei sfintite in agheasmatare.
Pentru distribuirea Sfintei Impartasanii, este bine ca preotii sa poarte masca de protectie si sa-si igienizeze mainile.
Pentru celebrarile liturgice din Vinerea Sfanta: dupa indicatia Liturghierului roman, „in caz de necesitate publica” se poate adauga o intentie speciala. In contextul razboiului din Ucraina, se va introduce in rugaciunea universala o intentie „pentru toti cei care sufera din cauza razboiului”.
Targurile de Paste, vanatoarea de oua si pomii impodobiti
In afara de canoanele bisericesti, la Paste sunt obiceiuri comerciale, traditii populare si superstitii, traditii ce nu au legatura cu trairea bisericii, dar care fac sarbatoarea mai amuzanta.
In cateva mari orase din Europa Centrala se tin si targuri de Paste unde se vand jucarii din lemn, vase, cani, clopotei, ceasuri, lucruri din piele, esarfe, dulciuri si vin fiert. Se tin in orase celebre si pentru targurile lor de Craciun: Viena, Nurenberg, Cracovia, Praga, Salzburg sau Graz. Unele tin 2-3 zile, altele chiar si peste doua saptamani si cele mai mari au mai bine de 50 de casute.
Dupa 20 ani de pandemie, aceste targuri au revenit si au inceput in primele zile din aprilie, cele mai mediatizate fiind cele de la Viena, Innsbruck si Praga.
Pomii de paste
In unele tari din Europa de Vest si de Nord este foarte la moda ”pomul de Paste” (Easter tree), traditie care provine din Germania unde asa-numitii ”Ostereierbaum” sau ”Osterbaum” insemnau practic pomi decorati cu diverse ornamente de Paste, cum ar fi ghirlande multicolore. De secole germanii impodobesc pomii si de Paste, cu panglici sau cu oua. De multe ori sunt impodobiti pomi vii, dar spre deosebire de cei de Craciun, nu se mai pun si luminite, insa fiind impodobiti cu multe lucruri colorate, inveselesc locul, mai ales ca Pastele cade uneori in martie cand este inca frig si nimic nu este inverzit.
Uneori sunt impodobiti si brazii, in alte cazuri germanii sau suedezii aduc in casa ramuri de salcie pe care le pun in vaza si le decoreaza.
In acest an pomii de Paste sunt foarte cautati in Marea Britanie unde unele magazine vand brazi naturali sau artificiali precum cei de la Craciun pentru a fi impodobiti cu panglici, cu oua sau cu dulciuri.
Ouale pot fi din lemn, din plastic sau chiar oua adevarate vopsite, insa golite de continut.
In cateva zone din Transilvania, in Sambata Mare baietii impodobesc brazii cu panglici colorate.
Vanatoarea de oua si Iepurasul
In SUA exista o traditie speciala, asa-numitele ”Easter egg hunts”, jocuri unde copiii trebuie sa caute oua ascunse, fie unele adevarate, fie unele de plastic sau de ciocolata. Cele mai celebre ”vanatori de oua” sunt cele de pe peluza Casei Albe care au debutat in 1878 la initiativa sotiei presedintelui de atunci, Rutherford B. Hayes.
Traditia este mult mai veche si vine tot de la germani: ”Ostereier suchen”, o numesc ei, ceea ce inseamna ”cautarea oualor de Paste”.
Iepurele a fost pentru prima oara asociat cu Pastele in regiunile protestante ale Europei, in secolele XVI - XVII, dar a devenit foarte raspandit in secolul XIX. In Germania secolului XVII a aparut traditia ”iepurasului de Paste” care aducea oua cadou copiilor. Iepurele a fost din cele mai vechi timpuri asociat cu festivalurile de primavara fiind un simbol al fertilitatii datorita faptului ca se inmulteste extrem de rapid. La noi, traditia iepurasului care aduce cadouri de Paste s-a impus dupa Revolutie.
In Germania legenda spunea ca iepurele de paste aduce copiilor un cos cu oua vopsite si le ascunde pentru ca cei mici sa le caute apoi. Si In Transilvania, pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate si evanghelice, de Paste vine Iepurasul care ascunde ouale colorate prin curtile caselor. Astfel ca, in dimineata primei zile a Pastelui, cei mici incep goana dupa gasirea oualor colorate, pentru a-si umple cosuletele.
Regina Victoria a Marii Britanii a popularizat traditia ”vanatului de oua” (Easter egg hunt) fiindca mama ei, nascuta in Germania, a tinut aceasta traditie si copiii de la palat erau incantati sa caute ouale colorate.
Interesant este ca si alte animale sunt asociate cu Pastele si adusul oualor - cadou: in Elvetia este cucul, in Westfalia este vulpea.
Apa din ziua de Paste
Tot o traditie din Germania spunea ca fetele nemaritate trebuie sa mearga la parau in ziua de Paste, sa ia apa si nu trebuiau sa stea de vorba cu nimeni pe drumul spre casa, fiindca apa isi va pierde proprietatile. Apa este in general simbol al fertilitatii, dar aceasta apa era si mai speciala, fiindca, daca fata isi stropea iubitul asta insemna ca vor face nunta curand. Se credea si ca aceasta apa din ziua de Paste face bine la ochi sau la piele.
In Transilvania era (si inca mai este in unele regiuni) obiceiul mersului cu stropitul sau cu udatul, obicei provenit tot de la germani, pe filiera maghiara. Obiceiul stropitului se pastreaza azi mai mult in mediul rural, cu trecerea timpului el modernizandu-se. Daca in trecut se folosea apa, astazi se foloseste parfum sau apa de colonie. Baietii adunati in grupuri merg la fete acasa a doua zi de Paste, unde intreaba parintii fetelor daca primesc cu udatul, in timp ce rostesc o poezie, care difera de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, dupa care sunt cinstiti cu oua rosii, bautura si prajituri.
Cum a fost vremea de Pastele catolic in ultimii 5 ani - variatia minimelor si maximelor
2017: 16 aprilie
Minime Toplita 0 Calafat +12 grade
Maxime: Stana de Vale +7 grade Giurgiu +24 grade
2018: 1 aprilie
Minime: Poiana Stampei +1 grad - Oltenita +16 grade
Maxime: Rosia Montana +3 grade Zimnicea +20 grade
2019: 21 aprilie
Minime: Intorsura Buzaului -4 grade Soimi +10 grade
Maxime: Fundata +8 grade Jimbolia +24 grade
2020: 12 aprilie
Minime: Miercurea Ciuc -6 grade Siria +11grade
Maxime: Sulina +10 grade Bechet +23 grade
2021: 4 aprilie
Minime: Obarsia Lotrului -5, Mangalia +8
Maxime: Fundata +1, Ramnicu Valcea +13
De ce Pastele catolic este diferit in calendar fata de cel ortodox
Asadar, Pastele este cu totul special fata de alte sarbatori crestine fiindca nu este intr-o data fixa, ci este o sarbatoare mobila a carei data depinde de lucruri precum istorie, politica, astronomie si teologie.
Data Pastelui a dat nastere in vechime unor controverse si dezbinari in sanul bisericii in primele secole de la inceputul erei noastre. Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatorii Pastelui, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit ca Pastele va fi serbat intotdeauna duminica.
Aceasta duminica va fi imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. S-a mai stabilit si ca atunci cand data Pastelui iudaic cade duminica, Pastele crestin va fi serbat duminica urmatoare, pentru a nu fi serbat o data cu cel iudaic, dar nici inaintea acestuia.
Calcularea datei la care crestinii sarbatoresc Pastele tine de doua fenomene naturale, unul cu data fixa - echinoctiul de primavara, iar celalalt cu data schimbatoare - luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastelui sa varieze in fiecare an.
In plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sarbatori la catolici si ortodocsi. Biserica Catolica se raporteaza la echinoctiul de primavara dupa calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa calculeaza acelasi eveniment astronomic dupa calendarul iulian (pe stil vechi).
Pana la Marea schisma Biserica Rasariteana si cea Apuseana sarbatoreau Pastele la aceeasi data.
Marea schisma din 1054, in urma careia Biserica Crestina de Apus s-a despartit de Biserica Rasariteana, a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice. Trebuie spus ca relatiile dintre Apusul si Rasaritul Bisericii Crestine erau incordate si complicate de multa vreme. Incepand inca din secolul al IV-lea, intre Rasaritul si Apusul crestin se facea simtita o tensiune ecleziologica ce privea statutul papei de la Roma in Biserica, adica pretentia de jurisdictie universala a papilor asupra intregii Biserici din Apus si Rasarit.
Mai tarziu, in 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia fata de calendarul astronomic (o ramanere in urma), facand trecerea la calendarul modern, ce-i poarta numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, pastrand in continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenta dintre cele doua calendare, care la sfarsitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat sa creasca, si dupa 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului in toate domeniile vietii publice, a facut ca si bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul Romaniei a adoptat reforma calendarului in anul 1919, cand ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfasurat la Istanbul (Constantinopol) in anul 1923 a hotarat adoptarea calendarului gregorian si in bisericile ortodoxe, ramanand insa la latitudinea fiecarei biserici ortodoxe autocefale sa aleaga momentul oportun pentru aceasta trecere. Tot atunci s-a hotarat ca data Pastelui pentru ortodoxie sa se calculeze in continuare dupa calendarul iulian, pana cand toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitandu-se astfel diferentele liturgice din sanul Ortodoxiei.