Fostul europarlamentar roman, Theodor Stolojan, sustine ca Republica Moldova are toate sansele ca pana la inceputul anului 2030, vor fi intrunite anumite conditii. Totodata, acesta indeamna moldovenii sa evite crearea unor asteptari nerealiste, scrie bursa.ro.
La sfarsitul anului 2022, Presedinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a exprimat dorinta ca tara sa sa fie primita in Uniunea Europeana (UE) pana la inceputul anului 2030. Este posibil ca in sapte ani (2023-2029 Republica Moldova (RM) sa parcurga etapele necesare admiterii in UE? Raspunsul meu este afirmativ, daca sunt intrunite anumite conditii.
Republica Moldova a avut cea mai scurta perioada de timp intre momentul depunerii cererii de aderare la UE - 3 martie 2022 - si cel al primirii statutului de tara candidata - 23 iunie 2022. In cazul Romaniei, au fost necesari doi ani de zile. Perioada scurta pentru Republica Moldova, de numai patru luni de zile, isi are explicatia in existenta Acordului de Asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundata si cuprinzatoare, semnat de catre UE si Republica Moldova, in iunie 2014. Pe baza acestui acord: Republica Moldova a infaptuit reformele necesare si a aliniat, in buna masura, legislatia sa la aceea a UE, in multe domenii; a fost creat un cadru institutional pentru dialogul bilateral intre Republica Moldova si statele membre ale UE; a fost acordat Republicii Moldova de catre UE un sprijin financiar substantial pentru reforme si dezvoltare.
Este aceasta perioada scurta de timp un argument ca Republica Moldova va parcurge la fel de rapid celelalte etape ale aderarii la UE ? Nicidecum. Romania a avut nevoie de mai mult de doi ani de zile, din momentul primirii statutului de tara candidata, pana la cel al inceperii negocierilor de aderare si de inca sase ani pana la aderarea la UE. Avem exemple de tari candidate cu foarte multi ani in asteptare, ca urmare a neindeplinirii criteriilor de aderare la UE si/sau, in unele cazuri, a opozitiei unor state membre ale UE: Macedonia de Nord, tara candidata din decembrie 2005, Muntenegru din decembrie 2010, Serbia din martie 2012, Albania din iunie 2014 si Turcia din decembrie 1999.
Republica Moldova poate adera la UE pana la finele acestui deceniu, in urmatoarele conditii: (i) configuratia politica din R Republica Moldova, aflata la guvernare, ramane favorabila aderarii la UE si continuarii reformelor necesare in acest scop, in anul 2023 si in urmatorii 6 ani; (ii) Republica Moldova indeplineste criteriile de aderare la UE, respectiv criteriile politice, cele economice si cele ale capacitatii administrative de a-si indeplinii obligatiile de stat membru al UE; (iii) Republica Moldova foloseste experienta pozitiva in procesul aderarii al statelor membre vecine, in primul rand al Romaniei. Ritmul procesului de aderare depinde hotarator de durata negocierii celor 35 de capitole care acopera intreaga legislatie si standarde ale UE, precum si a Tratatului de Asociere care va fi ratificat de fiecare stat membru al UE si de catre RM.
Prima conditie nu necesita prea multe explicatii: majoritatea cetatenilor Republicii Moldova si puterea politica sa doreasca aderarea la UE. Nu imi propun aici sa pun in discutie cea mai rapida cale de aderare si integrare a Republicii Moldova in UE, prin unirea cu Romania, atat timp cat, in sondajele de opinie, procentul cetatenilor moldoveni care ar dori aceasta unire nu trece de circa o treime din totalul populatiei. Din aprilie 2014, cetatenii Republicii Moldova pot calatori in zona Schengen fara viza, iar peste 642.000 de persoane din Republica Moldova au primit si cetatenia romana (24% din populatia totala). De asemenea, faptul ca legal Republica Moldova include si teritoriul ocupat de asa zisa "republica transnistreana", dar asupra caruia Republica Moldova nu isi exercita autoritatea, nu ar trebui sa constituie un obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la UE, atat timp cat in UE avem un precedent cu Cipru.
A doua conditie se refera la indeplinirea criteriilor de aderare la UE. Criteriile politice se refera, in principal, la caracterul democratic al statului, stabilitatea institutiilor care asigura democratia, respectarea drepturilor omului, la functionarea statului de drept si la protectia minoritatilor. Spre deosebire de celelalte criterii (economic, capacitate administrativa), incetarea indeplinirii criteriilor politice conduce la stoparea intregului proces de aderare, pana cand criteriile politice sunt din nou indeplinite.
Criteriile economice se refera la realizarea unei economii de piata functionale si la capacitatea acestei economii de a face fata presiunii competitive si fortelor pietei din cadrul UE. Indeplinirea acestor criterii economice impune reforme si investitii pentru realizarea unei cresteri economice si a unei dezvoltarii in conditii de echilibru sustenabil, de dezvoltare a infrastructurii, de modernizare a structurii economice etc.
Criteriile capacitatii administrative de a face fata obligatiilor care ii vor reveni RM ca stat membru al UE includ si aderarea (ulterioara) la Uniunea Monetara. In decembrie 2006, Consiliul European a adaugat la aceste criterii si "capacitatea UE de a integra noi membri", ceea ce presupune si o evaluare geopolitica a consecintelor aderarii unei noi tari la UE, precum si reformele necesare in interiorul UE pentru a mentine functionalitatea acesteia, cu un numar mai mare de state membre.
Tratatele UE nu prevad o "scurtatura" in procesul aderarii unei tari candidate sau a alteia. Criteriile de aderare la UE sunt bine definite si aplicabile tuturor tarilor candidate. In consecinta, fiecare tara candidata poate progresa in procesul aderarii pe baza meritelor proprii, avand un ritm mai rapid sau mai lent, in functie de stadiul indeplinirii criteriilor de aderare.
Negocierile intre Republica Moldova si statele membre ale UE au loc pentru fiecare dintre cele 35 de capitole (dosare) care acopera intreaga legislatie si standarde ale UE. In principiu, in momentul aderarii, Republica Moldova ar trebui sa fie capabila sa aplice, in intregime, legislatia si standardele europene. De aceea, negocierile vor arata in ce masura Republica Moldova poate aplica legislatia si standardele europene si in ce domenii are nevoie de masuri si perioade tranzitorii pentru a le implementa. De exemplu, rezolvarea problemelor de poluare a mediului inconjurator-apa, aer, sol-, de management al deseurilor industriale si casnice necesita investitii importante si o perioada mai mare de timp (dupa 15 ani de la aderare, Romania inca are probleme cu sistemele de colectare, stocare si procesare a acestor deseuri).
Practic, Republica Moldova impreuna cu Comisia Europeana vor face o examinare analitica a stadiului aplicarii legislatiei si standardelor europene de catre Republica Moldova (screening), pentru fiecare capitol; apoi Republica Moldova va elabora un document de pozitie cu privire la acest stadiu, precum si la eventuale masuri si perioade de tranzitie solicitate; documentul de pozitie va fi transmis Comisiei Europene si tuturor statelor membre ale UE care isi vor exprima propria pozitie; procesul este iterativ, pana cand se ajunge la un punct de vedere acceptat; in acest moment, capitolul (dosarul) poate fi inchis provizoriu. Caracterul provizoriu este determinat de doi factori: legislatia si standardele UE au un continut dinamic, fiind continuu completate, modificate ca urmare a procesului legislativ al UE, initiat de catre Comisia Europeana si finalizat de catre Parlamentul European si Consiliul Ministrilor. Ca atare, Republica Moldova va trebui sa actualizeze aplicarea legislatiei si standardelor europene, pe tot parcursul procesului de aderare; ca in orice proces de negociere complex, niciun capitol nu este inchis definitiv pana cand toate capitolele nu sunt inchise.
Procesul de pregatire a negocierilor de catre Republica Moldova, pentru aderarea la UE, necesita timp, profesionalism, energie, concentrare si promptitudine din partea autoritatilor din Republica Moldova, centrale si locale, a organizatiilor patronale, sindicale, organizatiilor nonprofit, a comunitatilor locale. In acelasi timp, deschiderea politica a UE si a statelor membre fata de Republica Moldova ar trebui sa se materializeze si in reactia rapida a acestora in procesul iterativ al negocierilor pentru fiecare capitol al legislatiei si standardelor europene (fara intarzieri nejustificate).
A treia conditie care sa favorizeze aderarea Republicii Moldova la UE pana la finele actualului deceniu este folosirea experientei Romaniei si a altor tari vecine. Republica Moldova poate beneficia de intreaga legislatie a UE tradusa in limba romana si actualizata, de experienta Romaniei din procesul negocierilor, precum si de modul de rezolvare a problemele aparute in aplicarea legislatiei si a standardelor europene pentru fiecare capitol in parte, in mod deosebit in fundamentarea necesitatii unor masuri si perioade de tranzitie. Experienta Poloniei este foarte utila in ceea ce priveste absorbtia si eficienta folosirii fondurilor europene.
Intregul proces de aderare a Republicii Moldova la UE va fi sustinut financiar de catre UE atat prin fonduri nerambursabile, cat si prin imprumuturi acordate de catre UE si Banca Europeana de Investitii, la costuri favorabile, comparativ cu bancile comerciale. Comisia Europeana va trebui sa vina cu noi propuneri de marire a sprijinului financiar pentru Republica Moldova, avand in vedere ca noul statut al acesteia de tara candidata a intervenit dupa ce a fost adoptat actualul cadru financiar multianual 2021-2027. De asemenea, in anii urmatori, pana in momentul aderarii, Republica Moldova va beneficia si de avantajele unei integrari graduale, pe masura progresului procesului de aderare.
Aderarea Republicii Moldova la UE pana la finele acestui deceniu este un obiectiv realizabil, asumat de catre presedinta Republicii Moldova, evitandu-se crearea unor asteptari nerealiste din partea cetatenilor moldoveni. Ca si in cazul Romaniei, aderarea Republicii Moldova la UE va conduce la reducerea mai accelerata a decalajelor de dezvoltare economica si sociala pe care le inregistreaza in raport cu statele membre dezvoltate din UE. In anul 2019, neafectat de pandemia Covid, produsul intern brut al Republicii Moldova pe locuitor a fost de 32,7% din media UE (calculat la paritatea puterii de cumparare, adica influentat de nivelul mai redus al preturilor din Republicii Moldova, comparativ cu cel din UE).