Comunicatul de presa al Administratiei Prezidentiale arata ca ”in semn de inalta apreciere pentru contributia exceptionala adusa la dezvoltarea auditului public in context european, pentru integritatea si profesionalismul de care au dat dovada in exercitarea actului de control, Presedintele Romaniei a conferit Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Comandor domnului Holm Janar, Auditorul General al Oficiului National de Audit al Republicii Estonia, domnului Lupu Marian, Presedintele Curtii de Conturi a Republicii Moldova, si domnului Tavares Jose, Presedintele Curtii de Conturi a Republicii Portugheze”.

Marian Lupu a fost unul dintre liderii Partidul Democrat (PD) pe timpul conducerii de facto a oligarhului Vlad Plahotniuc.

Mai mult, Marian Lupu, declara in urma cu circa 10 ani, in septembrie 2021, ca Articolul 13 din Constitutia Republicii Moldova, privind limba de stat, nu va fi modificat si ramane cu sintagma de „limba moldoveneasca”.

Acest lucru a fost speculat politic si electoral de catre toti politicienii de la Chisinau pana la actuala conducere care vorbeste deschis numai de existenta „limbii romane”, insa nu are majoritatea constitutionala de doua treimi (din 101 parlamentari – n.red.).

Lupu declara, in 2012, ca s-a razgandit ideologic si ca nu mai crede in existenta limbii romane in Republica Moldova.

„M-am razgandit. Stiintific nu mai este limba romana, cum spuneam anterior, ci limba moldoveneasca […] S-a zis cu stiintificul, deoarece stiintifice sunt tezele sustinute de oamenii de stiinta, iar eu astazi va zic: voi promovati ideile stiintifice, insa va atrag atentia ca stiintele sociale sunt cu o puternica influenta subiectiva. Iar daca sunt subiective inseamna ca sunt promovate in interese politice”, a precizat Lupu.

Marian Lupu pretexta atunci voalat ca „razgandirea sa” vine din dorinta si linia PD-ului de „auto-determinare” a cetatenilor Republicii Moldova, aceasta fiind de fapt linia politica a PD care promova „moldovenismul”, in esenta o politica anti-romaneasca si filorusa de negare a istoriei comune si lingvistice a Romaniei si Republicii Moldova.

„Noi oferim dreptul la auto-identificare etnica, nimeni nu preseaza pe nimeni”, a adaugat Lupu in cadrul unei emisiuni televizate de Pro TV Chisinau, fapt ce a starnit controverse la acea vreme.

De altfel, in decembrie 2013, Curtea Constitutionala de la Chisinau a statuat ca Declaratia de Independenta din 1991, in care este consemnata „limba romana” este un document care prevaleaza Constitutiei Republicii Moldova, al carui Articol 13 a fost modificat politic de guvernarea agrariana filorusa cu „limba moldoveaneasca”.

De aproape noua ani de zile, niciun politician de la Chisinau nu a aplicat prevederea Curtii Constitutionale si astfel in Constitutia de la Chisinau exista in continuare sintagma de „limba moldoveneasca”.

Protestele anti-comuniste de la 7 aprilie, o lovitura de stat

Anterior, Marian Lupu, facuse o serie de alte declaratii controversate si anume ca protestele antico-muniste din 7 aprilie, care au dus la rasturnarea guvernului Voronin, au fost de fapt o lovitura de stat planificata.

Fortele de ordine au intervenit brutal atunci la ordinului Vladimir Voronin, iar cativa tineri si-au pierdut viata, sute au fost raniti si alte cateva mii au fost maltratati in sediile de politie sau pe strada.

Deputatul democrat de atunci Marian Lupu a fost audiat pe 23 martie 2010 timp de aproape trei ore la Procuratura Generala despre protestele de 7 aprilie si a sustinut fara probe ca aceste evenimente ar fi fost organizate ca o lovitura de stat. Presa de la Chisinau l-a intrebat atunci cine ar fi organizat o astfel de tentativa de lovitura de stat.

„Asta si este intrebarea, dragii mei. E sarcina Procuraturii si a Comisiei parlamentare speciale pentru a elucida acele lucruri care nu au fost vizibile in acea zi, or, repet convins ca asemenea lucruri care nu au fost vizibile – au fost prezente. Exista ancheta, pentru care venim aici ca sa depunem marturiile de rigoare, ca sa ajungem la cuvantul adevarului. Ce a fost? Cine a arborat?”, a raspuns atunci Lupu.

Cine este Marian Lupu: traseismul politic

Lupu a fost ales deputat pentru prima oraa pe 17 martie 2005 si a ocupat functia de deputat in Parlamentul Republicii Moldova, fiind membru al fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (2005–2009) si Partidului Democrat din Moldova (2009-2016).

In 2005 este ales pe listele Partidului Comunistilor din Republica Moldova, fara a fi membru de partid. Intra in randurile PCRM in 2007, iar in 2008 este ales membru al Comitetului Central. Paraseste PCRM in iunie 2009, iar in iulie 2009 este ales in functia de presedinte al Partidului Democrat din Moldova, functie ocupata pana in decembrie 2016. A detinut functia de presedinte al Parlamentului Republicii Moldova (2005–2009, 2010–2013) si presedinte interimar al Republicii Moldova (2010–2012).

De asemenea, in perioada 2012–2017 a exercitat functia de vicepresedinte al Internationalei Socialiste. In prezent, Marian Lupu este presedintele Curtii de Conturi, o sinecura pe care a primit-o din partea regimului oligarhului Plahotniuc, dupa tragerea sa pe linie moarta din partid.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.