Reforma administrației publice locale capătă contur și ar putea redesena harta administrativă a Republicii Moldova până în toamna acestui an. Guvernul susține că actuala structură, în care peste jumătate dintre primării au sub 1.500 de locuitori, nu mai poate asigura servicii eficiente și dezvoltare reală în teritoriu. Autoritățile vorbesc despre amalgamarea primăriilor, consolidarea echipelor și oferirea unor stimulente financiare, iar dacă procesul voluntar nu va da rezultate suficiente, nu este exclusă nici varianta impusă prin lege. Noua organizare ar urma să intre în vigoare după alegerile locale din 2027. Declarațiile au fost făcute de secretarul-general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii În PROfunzime.
Întrebat ce presupune concret reforma administrației publice locale, oficialul a explicat că obiectivul principal este dezvoltarea accelerată a localităților și apropierea serviciilor de cetățeni.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Noi vrem să accelerăm dezvoltarea, adică să aducem mai multe servicii către cetățenii noștri din orașe, din sate. Aceste servicii să fie accesibile, eficiente și să dureze în timp”.
Potrivit acestuia, este vorba despre servicii de apă și canalizare, salubrizare, servicii sociale, dar și investiții în infrastructură – drumuri, poduri și căi de acces.
Secretarul general al Guvernului a subliniat că, în prezent, aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 1.500 de locuitori, iar în multe dintre ele activează doar cinci angajați: un inginer cadastral, un specialist fiscal, un contabil, un secretar și primarul. În aceste condiții, spune el, primarii ajung să gestioneze probleme tehnice curente, un bec ars, o pompă defectă sau un tractor stricat, în loc să se ocupe de atragerea investițiilor și de proiecte de dezvoltare.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Atât timp cât primarii, oameni competenți, se ocupă cu aceste chestii tehnice și nu se ocupă cu procese importante de achiziție, de atragere a investitorilor, nu o să avem nivelul de dezvoltare pe care ni-l dorim.”
Guvernul analizează mai multe praguri minime de populație pentru funcționarea unei primării, 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori. Acest prag urmează să fie stabilit în conceptul final al reformei, după consultări în teritoriu. Indiferent de cifra aleasă, aplicarea efectivă a noilor reguli va avea loc după alegerile locale din 2027. Dacă o primărie va rămâne sub pragul stabilit și nu va opta pentru amalgamare voluntară, autoritățile ar putea impune un proces de amalgamare normativă.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Forțăm prin lege și spunem că primăria asta se amalgamează cu primăria asta și atât.
Buzu a explicat că Guvernul preferă varianta voluntară, în care aleșii locali decid singuri să se unească, statul urmând să ofere stimulente financiare și sprijin tehnic. Exemplele existente arată că unele procese de amalgamare au implicat patru primării, iar altele chiar nouă. În cazul Leova, autoritățile au oferit stimulente financiare importante, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și pentru servicii publice precum evacuarea deșeurilor.
Întrebat dacă reforma este motivată de dorința de a economisi bani, Buzu a negat. El a spus că trebuie analizat nu doar costul reformei, ci și costul lipsei reformei. În opinia sa, resursele suplimentare oferite localităților sunt investiții menite să consolideze echipele din primării și să crească capacitatea de atragere a proiectelor.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Noi suntem gata să oferim niște resurse suplimentare cu ideea că aici vom avea echipe mult mai bine pregătite”.
În ceea ce privește temerile cetățenilor legate de distanța până la noua primărie, Buzu a precizat că va fi instituită funcția de reprezentant al primarului în fiecare localitate. Acesta va administra un Centru Unificat de Prestare a Serviciilor (CUPS), unde vor putea fi obținute atât servicii locale, cât și servicii de nivel raional – inclusiv de la CNAS, cadastru sau stare civilă. De asemenea, în sediile actualelor primării ar putea funcționa în continuare asistenți sociali, polițiști, poștă sau alte servicii comunitare.
Legea prevede în prezent o distanță maximă de 25 de kilometri între localități în cadrul unei primării amalgamate, însă Guvernul ia în calcul o abordare mai flexibilă, în funcție de specificul fiecărei zone.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „În unele zone sunt discuții 10 primării să se amalgameze. Trebuie să le oferim această oportunitate.”
Autoritățile intenționează ca până în toamna anului 2026 să fie aprobat pachetul legislativ care va include noua hartă administrativă, modificări la competențele autorităților locale, la formarea bugetelor și ajustări ale Codului electoral. Alegerile locale din 2027 ar urma să se desfășoare deja pe baza noii structuri administrative.
Dacă până la jumătatea anului nu vor exista suficiente procese de amalgamare voluntară, Guvernul ar putea recurge la amalgamarea normativă pentru primăriile care nu ating pragul minim stabilit.
Alexei BUZU, SECRETAR-GENERAL AL GUVERNULUI: „Vom avea harta pe primării, pe raioane, la pachet cu competențe și norme după care se formează bugetul, iar aceste prevederi vor intra în vigoare după alegerile din 2027”.