Aroma de cozonac proaspat scos din cuptor a cuprins astazi toate satele Moldovei. In nordul tarii traditiile se pastreaza cu sfintenie si anume in Joia Mare gospodinele coc pasca in cuptoarele pe lemne si vopsesc ouale cu coji de ceapa. Asadar, pregatirile pentru Noaptea Invierii sunt in toi si vor continua si in zilele urmatoare.
Forfota mare a fost in gospodaria Veronicai Frasin din satul Heciul Vechi, Singerei. Femeia, impreuna cu fina ei de cununie si cateva vecine, s-au trezit dis-de-dimineata pentru a coace pasca si cozonaci asa cum se facea in copilaria lor. Gospodinele au aprins focul in cuptorul pe lemne si au inceput sa plamadeasca aluatul.
Veronica FRASIN, LOCUITOAREA SATULUI HECIUL VECHI:„Am pus 20 de oua, jumatate de kilogram de unt, 100 de grame de drojdie, scortisoara, punem jumatate apa, jumatate zar de vaca.”
Zinaida BALAN, LOCUITOAREA SATULUI HECIUL VECHI:„Am facut plamadetul, l-am pus la dospit, a dospit foarte bine, e frumos, incepem framantarea.”
Dupa ce aluatul este framantat, gospodinele fac semnul crucii si incep sa-i dea o forma.
Iar pentru cei mici se pregatesc cozonaci dulci.
Zinaida BALAN, LOCUITOAREA SATULUI HECIUL VECHI: „Aici e nevoie de 8 oua, zahar, ulei stafide, vanilie, coarja de lamaie. Ea mai mult se face pentru nepotei? Pentru nepotei, am 9 nepotei si le fac cozonac dulce. Cand vor veni sa le dau cate un cozonac. De 40 de ani de cand m-am casatorit si coc cozonac in tot anul.”
Diana AMBROS, REPORTER PRO TV: „Dupa ce punem pasca in tava trebuie sa o lasam sa dospeasca circa o ora. Neaparat trebuie sa punem aluatul la cald, langa vatra. Cand pasca se ridica o punem la cuptorul facut pe lemne.”
Veronica Frasin spune ca de 40 de ani pastreaza traditia si in Joia Mare coace pasca in cuptorul pe lemne asa cum a invatat de la mama ei.
Veronica FRASIN, LOCUITOAREA SATULUI HECIUL VECHI:„Si e mai gustoasa si mai sanatoasa, de asta batranii au trait mai mult. Se simte mirosul si afara cand se coace in cuptor. Va amintiti cum era pasca la gust facuta de mama? Ce pasca buna era si un bors mai bun facea ca mine, macar ca fac si eu bors bun. Mama cand facea un bors cu cartofi parca era zeama.”
In timp ce pasca cu branza de vaci si cozonacii cu stafide se coc in cuptor la jaraticul lemnelor, alta gospodina pregateste ouale pentru a le vopsi in culoarea rosie.
„Iata asa sa stea frunzulita, asa...”
Dupa ce au fost ornamentate cu frunze de plante, ouale ajung in cratita plina cu un amestec de colorant natural obtinut in urma fierberii cojilor de ceapa.
„Uitati-va ce frumusete!”
La Heciul Vechi se pastreaza si traditia de incondeiere a oualor. Se foloseste ceara de lumanare si un instrument ce se numeste chisita.
„Eu lucrez cu chisita de la strabunica, ea a incondeiat ouale, bunica si mama fac asta. Si mie tot imi place sa incondeiez.”
Iar fiecare ornament de pe ou are o semnificatie.
„Soarele si steaua cu opt colturi reprezinta bogatie, viata, spicile reprezinta bogatie, crucea simbolizeaza credinta in Dumnezeu.”
Vera RUSU, PROFESOARA DIN SATUL HECIUL VECHI: „Sarbatoarea pascala este cea mai mare, cea mai insemnata, cea mai sfanta si imbucuratoare sarbatoare de peste an. Este ziua cand Iisus a Inviat.”
Dupa mai bine de o ora, cozonacii si pasca s-au copt, asa ca a venit timpul sa fie scoase din cuptor.
„Aceasta pascuta o sa o ducem sambata seara la biserica pentru sfintire, o sa o impodobim cu ou, o bucata de miel.”
Traditia spune ca anume in Joia Mare gospodinele coc pasca si cozonacii si vopsesc oua. Pastele este marcat de crestinii ortodocsi in aceasta duminica.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.
