Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română” își are originea în 1989. Atunci, moldovenii au revenit la alfabetul latin și, ulterior, la denumirea de limba română. După 1994, limba oficială a devenit moldovenească, iar odată cu asta și un subiect de dispută ce durează până astăzi.

La 27 august 1989, Marea Adunare Națională de la Chisinau a constrâns Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM să modifice Constituția, astfel încât limba română să devină limba de stat. 

Decizia a fost luată sub presiunea miilor de oameni care protestau în stradă.

Pentru publicarea manualelor în limba română a fost nevoie de circa 7 ani. Totuși în 1994, Partidul Democrat Agrar, promotor al ideii moldovenismului, a schimbat denumirea limbii și sărbătorii. 

„Limba moldovenească” a devenit limba de stat, iar pe 31 august moldovenii au început să sărbătorească Ziua Limbii Noastre și nu Ziua Limbii Române. O dată cu venirea comuniștilor la putere, în 2001, manifestațiile dedicate sărbătorii Limba Noastră nu mai sunt organizate la nivel de stat. 

Înalții demnitari își făcuseră un obicei din a lipsi de la ceremonii, iar tradiția de a instala câte un bust pe aleea clasicilor a fost întreruptă fără niciun motiv. 

Mai mult, în anul 2003 a fost editat controversatul dicționar moldo-român al lui Vasile Stati, care urmărea să demonstreze că între moldovenească și română exista diferențe. Timp de mai bine de două decenii denumirea limbii a fost un subiect de dispută între politicieni și un instrument de manipulare a electoratului.  

Citeste si :  Atenţie. Restricţii de circulaţie în capitală, azi și mâine, în legătură cu organizarea și desfășurarea Marii Dictări Naționale

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.