Gabriela Isac este activista de mediu si provine dintr-o familie multietnica. Este descendenta din bunei de origine rusa, osetina, belarusa si moldoveneasca. Din spusele Gabrielei, limba romana a invatat-o din clasa intai, dar neavand un mediu in care sa o vorbeasca, aceasta nu a fost mai mult decat o materie predata in scoala. Si la universitate limba romana nu a fost parte din viata de zi cu zi a tinerei. Totul s-a schimbat in 2015, atunci cand si-a inceput activitatea la Asociatia „EcoVisio”, un ONG care promoveaza cetatenia activa, rezilienta ecologica, economica si antreprenoriatul social. Intre timp, a participat la numeroase evenimente si intalniri cu oameni care nu cunosteau foarte bine limba rusa. „Am inteles ca daca vreau sa le transmit oamenilor o informatie, trebuie sa o redau in limba lor”, spune Gabriela. „Lucrand aici, am primit si cateva cadouri de la viata – prietenii, care sunt vorbitori nativi de romana. Astfel limba romana si-a gasit tot mai mult loc in viata mea”, spune tanara activista.

A fost o perioada in care i-a fost frica sa o vorbeasca, pentru ca facea greseli. Simtea ca si felul in care isi exprima gandurile se deosebeste de cel al vorbitorilor nativi. Calea spre insusirea limbii romane a fost una anevoioasa. La inceput, tanara isi scria si redacta textele mai intai pe hartie, pentru a se asigura ca ceea ce va rosti este corect, iar acum a ajuns chiar si sa gandeasca in limba romana. Se bucura atunci cand vorbeste cu elevii din scoli sau cu oamenii de la sate si le transmite mesajele sale. „Pentru mine, limba romana este o parte din viata si nu imi inchipui viata fara ea. Mai ales unele expresii precum „amus” sau „oleaca”. Eu nu pot fara ele”, spune Gabriela. De cele mai multe ori se prinde ca in discutiile cu rudele sau prietenii foloseste expresii din limba romana si trebuie sa le traduca sau sa le explice ce inseamna acestea. Intrebata cat de important este sa cunosti limba romana, tanara spune ca e foarte important: „in primul rand, poti sa comunici cu mai multi oameni. Atunci cand inveti o limba si o vorbesti, se transforma personalitatea, asa cum m-a transformat si pe mine. Cand vorbeam doar rusa si engleza, ma simteam o persoana, iar acum, cand vorbesc si limba romana, sunt cu totul o alta persoana. Mergi pe strada si nu te deosebesti de alti oameni, ceea ce nu se intampla atunci cand vorbeam doar ruseste”, zice Gabriela.

„Se deschid multe usi, daca vorbesti limba romana”

Ivan Duminica a crescut in sudul R. Moldova. Mama sa este bulgaroaica, iar tatal este rom. Din copilarie, a fost atras de cultura romaneasca si obisnuia sa priveasca emisiunile de cultura de la postul romanesc de televiziune. A decis pentru sine ca trebuie sa invete sa vorbeasca romana „ca la televizor”. A incercat sa caute carti in limba romana la biblioteca din Tvardita, un sat populat de etnici bulgari, unde a copilarit. A gasit doar varianta rusa a cartii lui Ion Druta „Pasarile tineretii noastre”. „In clasele superioare, mai des urmaream postul de televiziune Moldova 1 si repetam ce se vorbea la televizor”, povesteste tanarul, acum cercetator la Institutul Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de Stiinte. „Dupa absolvirea liceului, dintre toti colegii mei, am fost singurul care a venit sa faca studii universitare la Chisinau. Jumatate dintre colegi au plecat la studii in Rusia, iar cealalta jumatate – in Bulgaria”, povesteste tanarul. Pentru a invata mai bine limba romana, a cerut sa fie cazat in camera de camin cu un student care cunostea doar romana, ca sa o invete.

„El nu cunostea nimic in limba rusa, iar eu nimic in limba romana. Eram ca Robinson Crusoe si Vinerea. Impreuna am inceput sa invatam”, spune Duminica. Intrebat despre importanta cunoasterii limbii romane, tanarul cercetator spune ca „pentru ca am cunoscut-o, m-am integrat usor in societate. Chair faptul ca am ajuns sa fiu doctor in istorie si am sustinut teza de doctor, apropo scrisa in limba romana, ma face sa fiu mandru ca o cunosc. Intre timp, am editat prima carte in limba romana despre bulgarii din Basarabia. Se deschid multe usi la noi in tara, daca vorbesti limba romana. Noi traim in acest stat si chiar suntem obligati sa o stim. Daca cunosti limba acestui popor, inseamna ca il stimezi si nu trebuie sa il impui sa vorbeasca limba ta, dar tu vorbesti limba lui, pentru ca el e majoritatea si intotdeauna minoritatea, vrem sau nu, trebuie sa se supuna majoritatii”, conchide Duminica.

„Daca traiesti, poti invata ceva”

Ivan Artamonov este rus de nationalitate. Acesta a inceput sa vorbeasca limba romana de cand s-a pensionat. „Nu vad diferenta dintre viata mea pana a invata romana si dupa”, spune barbatul. Fiind cercetator stiintific in domeniul tehnologiilor informationale, manualele si lucrarile de cercetare pe care le studia erau scrise in rusa sau in engleza. Din aceasta cauza, nu a avut mare necesitate de a invata limba romana. Implicat fiind in activitatea sa, nu a avut si prea mult timp sa o invete si nici un mediu in care sa o vorbeasca. „In anii ‘90, am inceput sa lucram cu functionarii publici si m-am gandit ca trebuie sa o stiu mai bine”, spune cercetatorul, care impreuna cu echipa sa a programat sistemul informational pentru parcul municipal de autobuze, care functioneaza si astazi. „Cand am iesit la pensie, am avut mai mult timp si am inceput sa invat limba. Foarte mult am vorbit in limba de stat cu fiica si cu nevasta. A fost o practica foarte buna. Anul trecut, am fost cu fiica la Iasi. Am tradus pentru niste rusi. Atunci am inteles ca nu stiu perfect limba, dar pot sa o insusesc. Daca traiesti, poti invata ceva. Acum cand nu sunt atat de implicat in probleme stiintifice, am timp si dorinta. Citesc carti si vorbesc cu fiica doar in limba de stat”, zice Artamonov.

Barbatul a mai spus ca, atunci cand a avut posibilitate, a vorbit limba de stat chiar si cu greseli, iar in opinia sa, pentru ca alolingvii sa cunoasca limba de stat, trebuie sa existe mai multe cursuri de studiere a acesteia. Intrebat despre cat de important este sa cunosti limba romana, Artamonov a citat spusele lui Tolstoi „Cколько языков ты знаешь, столько раз ты человек” (n.r. cate limbi stii, de atatea ori esti om). Stiind engleza, pot citi ziarele din Bulgaria, stiind limba moldoveneasca, inteleg ce scrie in limbile italiana si spaniola”, a conchis barbatul.

„NU ESTE corect sa traim aici si sa nu cunoastem limba”

Sachin Sachdev este indian de origine si a venit in R. Moldova acum 15 ani, pentru a face specializarea in ortodontie la Universitatea de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu”. Universitatea le-a oferit studentilor posibilitatea sa invete una din limbile romana sau rusa. El a ales sa invete limba romana si, treptat, peste doua luni, a inceput sa vorbeasca romaneste.„Multi se tem sa vorbeasca pentru ca mai comit greseli, dar eu cred ca prin greseli putem invata sa vorbim mai corect si sa fim mai siguri in noi”, spune medicul. Acum limba romana o vorbeste cursiv: „Pot sa comunic cu oricine si ma mandresc cu faptul ca stiu limba romana si pot vorbi cu oamenii in limba lor. Atunci cand merg in afara orasului, lumea se mira cand ma vede ca vorbesc romana”, spune stomatologul. Uneori, mamele care vin cu copii la consultatie, il intreaba daca cunoaste limba romana, iar medicul le raspunde „da” cu zambet pe buze.

Intrebat despre cum stau lucrurile la capitolul limbii vorbite in India, medicul spune ca, in tara sa, oamenii cunosc trei limbi: limba statului in care traieste, limba hindi si limba engleza, care este la baza studiilor. Limba engleza si limba hindi raman a fi limbile de circulatie in toate statele. „Eu am terminat universitatea in alt stat, nu acolo unde m-am nascut si cand am ajuns acolo mi-a fost interesant sa cunosc si limba lor: sa pot citi ce scrie pe strada, sa pot vorbi liber cu oamenii. Cred ca pentru toti oamenii din tara noastra este foarte interesant sa cunoastem cat mai multe limbi, pentru ca asta ne face si comunicarea mai usoara si ne simtim siguri pe noi atunci cand mergem undeva. Toti oamenii care traiesc in aceasta tara trebuie sa cunoasca limba de stat, pentru ca nu este corect sa traim aici si sa nu cunoastem limba. Chiar si daca iti este rusine sa vorbesti la inceput, dar daca incercam, cred ca putem trece de oricare frica si sa vorbim liber in limba de stat”, a conchis Sachdev.

CITESTE MAI DEPARTE PE ZDG.MD