Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox. 

​Săptămâna Luminată este perioada de șapte zile care vine imediat după Paște. Este una dintre cele mai importante săptămâni din calendarul creștin-ortodox și este dedicată bucuriei Învierii lui Iisus Hristos. Această perioadă simbolizează victoria vieții asupra morții și speranța pentru viața veșnică.

Numele de „Săptămâna Luminată” vine dintr-un obicei vechi. În trecut, cei care erau botezați în noaptea de Paște erau numiți „luminați” și purtau haine albe toată săptămâna. Hainele albe simbolizau curățenia sufletului și lumina pe care o aduce Hristos. În această săptămână, în biserici au loc slujbe speciale, iar ușile altarului rămân deschise, semn că prin Înviere, cerurile s-au deschis pentru toți.

În această săptămână, tradiția spune că nu este bine să se spele rufe, să se muncească la câmp sau să se facă treabă grea prin gospodărie. Aceste reguli nu sunt întâmplătoare. Ele arată respectul pentru Înviere și dorința de a păstra sufletul curat. Tot acum, nu se țin parastase și nici înmormântări obișnuite. Dacă cineva moare, slujba este făcută tot ca o slujbă a Învierii, pentru a aminti credința în viața de după moarte.

Prima zi după Paște este numită Lunea Albă. Tradiția spune că cine moare în această zi merge direct în Rai, fără să fie judecat. Este o zi specială, în care se țin slujbe în biserici și se face rugăciune pentru suflet. În unele locuri, oamenii se stropesc cu apă, ca simbol al curățării sufletului și al unui nou început.

Marțea Albă. Zi de odihnă și de pomenire a celor dragi

A doua zi, Marțea Albă, este legată de odihnă și de amintirea celor care nu mai sunt printre noi. Nu se spală, nu se calcă și nu se fac treburi în gospodărie. Femeile dau de pomană pască și vin roșu pentru sufletele celor adormiți. Tot în această zi se fac vizite la rude sau se întorc vizitele primite în prima zi de Paște.

Miercurea Luminată. Este cunoscută ca „nunta șoarecilor”

Miercurea din Săptămâna Luminată este una aparte. Se mai numește și „nunta șoarecilor”. Bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească. Se crede că, dacă nu se respectă această regulă, vor apărea șoareci în gospodărie. Este și o zi de „harți”, adică se poate mânca de dulce, chiar dacă e miercuri.

Joia Verde. Ziua în care se binecuvântează grădinile

Joia din această săptămână se numește Joia Verde sau Joia Rea. Este o zi legată de natură și roade. Nu se lucrează deloc, ca să nu vină seceta sau gândacii peste culturi. Un obicei vechi spune că se cară 44 de găleți de apă și se aprind două lumânări la colțurile curții, pentru noroc și belșug.

Vinerea Scumpă. Ziua Izvorului Tămăduirii.

Vinerea din Săptămâna Luminată este cunoscută drept Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii. Este o zi cu totul specială, pentru că se sfințește apa în cadrul unor slujbe speciale. Se spune că Maica Domnului a descoperit un izvor cu apă vindecătoare în această zi. Credincioșii merg la biserică, iau apă sfințită și se stropesc cu ea, pentru sănătate.

Sâmbăta Luminată. Singura sâmbătă fără parastase

Sâmbăta din Săptămâna Luminată este diferită de celelalte sâmbete din an. Nu se fac parastase, pentru că morții sunt pomeniți în Duminica Tomii. Este o zi liniștită, de pregătire spirituală, în care oamenii evită să muncească și se roagă în tihnă.

Duminica Tomii. Ziua în care credința devine mai puternică

Ultima zi din Săptămâna Luminată este Duminica Tomii. Această zi amintește de momentul în care Apostolul Toma s-a convins că Hristos a înviat cu adevărat. În multe zone din țară, femeile duc la biserică ouă roșii și colaci, care sunt sfințite și apoi lăsate să plutească pe apă, ca dar pentru sufletele celor plecați dintre noi.