O persoană transgender din Chișinău se plânge că nu își poate modifica actele de identitate, în care să își schimbe prenumele dar și sexul, din bărbat în femeie. Asta pentru că Agenția Servicii Publice i-a respins cererea, iar cazul a fost atacat la Curtea de Apel. Irina și avocatul ei au mers în instanță deoarece își doresc ca legea să fie modificată. Avocații în drepturile omului susțin că persoanele transgender sunt nevoite să treacă printr-un proces lung și anevoios, ca să poată obține acte cu o nouă identitate.
De 3 ani, Irina încearcă să își schimbe buletinul de identitate dar și pașaportul la ASP, însă fără succes.
Irina, PERSOANĂ TRANSGENDER: „Eu lupt ca numele meu, pe care-l am de la naștere, să fie schimbat în Irina, iar din sex masculin să fie schimbat în sex feminin.”
Asta pentru că Irina, care s-a născut bărbat, se identifică femeie. Deși urmează un tratament hormonal, fără acte de identitate cu numele și sexul schimbat, Irina spune că nu poate duce o viață socială deplină.
Irina, PERSOANĂ TRANSGENDER: „Lipsa acestui act mi-a făcut multe probleme în viață: începând cu discriminarea din partea agențiilor de recrutare, la muncă, cu Poliția de Frontieră. Am avut vreo două cazuri la vamă că m-au scos din microbuz, la bancă nu pot să-mi perfectez contul bancar, pentru că peste tot mi se spune că sunt bărbat.”
După ce ASP a refuzat să-i modifice actele de stare civilă, avocata Irinei a mers la Curtea de Apel Chișinău. Doina Ioana Străisteanu susține că, în țara noastră, Legea privind actele de stare civilă nu este funcțională pentru toți, iar în cazul persoanelor transgender se încalcă și dreptul constituțional la identitate.
Doina Ioana STRĂISTEANU, AVOCATA IRINEI, AVOCAT ÎN DREPTURILE OMULUI: „Noi vorbim despre persoanele transgender, pentru care legislația din Republica Moldova nu le oferă o procedură administrativă să-și modifice datele din actul de identitate.
Deci persoana are nevoie de această recunoaștere, că a trecut dintr-un sex, ca și identitate gender, la altul, și, respectiv, de aici se trage și solicitarea de schimbare a numelui. Noi nu avem această procedură administrativă.”
Altfel spus, persoanelor transgender li se mai cere la ASP un act oficial de confirmare, asta în condițiile în care statul nu are o autoritate care să-l emită, susțin experții în drepturile omului.
Carolina BAGRIN, SPECIALIST ÎN DREPTURILE OMULUI, CONSILIUL PENTRU EGALITATE: „Avem prevedere în legislația națională. Aici vorbim despre legea cu privire la actele de stare civilă, care prevede un articol separat, care le dă posibilitatea persoanelor transgender să-și modifice actele de stare civilă, când vor să declare o altă identitate de gen. Ambiguitatea în această prevedere ține de acea sintagmă: în baza unui act oficial, iar de aici pornesc toate problemele acestor persoane. În ce constă acest act? Cine trebuie să-l emită, ș.a.”
Decizia Curții de Apel va fi pronunțată la mijlocul lunii februarie. Între timp, Irina, dar și specialiștii în drepturile omului solicită simplificarea legislației privind actele de stare civilă.
Irina, PERSOANĂ TRANSGENDER: „Prin acest dosar eu lupt nu doar pentru mine, ci și pentru alte persoane transgen.”
Doina Ioana STRĂISTEANU, AVOCATA IRINEI, AVOCAT ÎN DREPTURILE OMULUI: „Noi nu trebuie să ne judecăm cu statul. Un cetățean dacă vrea să își modifice actele și are motive, trebuie să aibă proceduri eficiente, rapide, administrative în care, just, fără prejudecăți, se rezolvă această întrebare.”
Potrivit organizației GENDERDOC-M, până acum, un număr de sub 10 persoane transgender din țara noastră au reușit să își modifice actele de identitate.