Se ascund de teama sa nu fie blamati, dati afara de la munca sau chiar batuti. Vorbim despre persoanele cu o alta orientare sexuala din Moldova, care sunt constranse sa-si negocieze drepturile.

Maxim CUCLEV, COORDONATORUL GRUPULUI DE SUPORT A PERSOANELOR TRANSGEN SI NECONFORM GENULUI: “A fost o conversatie cu tata. M-a intrebat de ce eu nu am o prietena. Am ajuns la intrebarea daca imi plac fetele. Am zis da, dar imi plac si baietii. Mi-a spus ca nu trebuie sa spunem mamei, trebuie sa fie un secret. "I-am spus mamei in aceeasi zi. ”

Maxim are 22 de ani si este non-binar, adica nu se identifica nici barbat, nici femeie.

Maxim CUCLEV, COORDONATORUL GRUPULUI DE SUPORT A PERSOANELOR TRANSGEN SI NECONFORM GENULUI: "Ignoram elefantul din camera. Nu discutam despre identitatea mea de gen, despre orientarea mea. Eu ma simt invizibil in familie.”

Invizibil in familie, dar atat de bine observat in societate, intrucat felul lui de a arata, a vorbi, a gesticula, il scoate din masa. Spune ca cel mai dificil prag in cazul celor ca el este relatia cu parintii.

Angela FROLOV, COORDONATOARE DE PROGRAM LOBBY SI ADVOCACY A DREPTURILOR LGBT: “Parintii incuie copilul in casa, fara posibilitatea de a comunica, le aduc doar de trei ori pe zi mancare.”

“Cand fratele afland ca sora este lesbiana, i-a rupt cateva degete la maini.”

"Tatii le administreaza testosteron pe ascuns baietilor, deorece cred ca sunt gay pentru ca nu le ajunge hormoni.”

Iar societatea pare ca refuza sa ii accepte.

Maxim CUCLEV, COORDONATORUL GRUPULUI DE SUPORT A PERSOANELOR TRANSGEN SI NECONFORM GENULUI: “Traiesti in aceasta stare continua de axientate, nesinceritate cu tine. Esti singur si esti predispus tulburarilor depresive si anxioase.”

Angela FROLOV, COORDONATOARE DE PROGRAM LOBBY SI ADVOCACY A DREPTURILOR LGBT: “Un baiat gay care lucra in calitate de casier. Cand s-a aflat, paza statea mereu langa el si verifica daca nu cumva fura.”

S-au si mai rau, ii dau afara. Nu pe criterii de orientare sexuala, intrucat avem legea cu privire la asigurarea egalitati, ci din motive pe care angajatorul le cauta de la sine. Totodata, cei din comunitatea LGBT sunt luati la ochi si de homofobi.

Angela FROLOV, COORDONATOARE DE PROGRAM LOBBY SI ADVOCACY A DREPTURILOR LGBT: “Sunt site-uri in care aceste persoane se intalnesc. Printre ei se infiltreaza persoane homofobe. Se inteleg sa ne intalnim, vin si ataca, cu cutitul, cu arma. Ataca pentru a fura din casa.”

O relatie cu acte in regula nu este un capriciu, ci o necesitate, spun cei din comunitate. Astfel pot beneficia de drepturi ca toti cetatenii.

Angela FROLOV, COORDONATOARE DE PROGRAM LOBBY SI ADVOCACY A DREPTURILOR LGBT: “Este o lege care se discuta ca sotul/sotia va primi inca 5 ani pensia...in cazul acestor cupluri nu. Un om strain nu-ti poate daruia o casa… Se intampla cand oamenii divorteaza si e nevoie de stat ca sa imparti bunurile.”

In fiecare an, cei din comunitatea LGBT incearca sa-si revendice drepturile, organizand marsuri in centrul capitalei. Manifestatiile se incheie de cele mai multe ori cu violente. Un clasament realizat de ILGA Europe, arata ca tara noastra se situeaza pe locul 41 din 49 de tari din Uniunea Europeana, la capitolul respectarea drepturilor si egalitatii persoanelor cu o alta orientare sexuala.