Au cântat despre patrie, dor și limbă și au rămas în amintirea tuturor ca două inimi gemene, simboluri ale renașterii naționale. Astăzi se împlinesc 33 de ani de la trecerea în neființă a marilor artiști Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Cei care i-au cunoscut și le apreciază creație au depus flori la monumentul ”Recviemul dragostei” din capitală și le-au adus un omagiu. Ion și Doina Aldea-Teodorovici au fost printre primi artiști care, în anii 90, au avut curajul să cânte despre limba română și despre Eminescu.
„Au fost și sunt în inimile noastre veșnic. Cântecele lor le țin minte până în prezent și-mi pare rău până la lacrimi.”
La 33 de ani de la tragicul accident care le-a curmat viața, Doina și Ion Aldea-Teodorovici au fost comemorați, din nou, acolo unde memoria lor bate în același ritm cu inimile oamenilor – în scuarul monumentului ”Recviemul dragostei” .
Zeci de oameni – artiști, foști colegi și admiratori – au venit să le aducă un omagiu.
„Acele cântece patriotice pe care le cântau ei deșteptau și ridicau zeci și sute de mii de oameni pentru emancipare națională, pentru izbăvire de trecut care ne-a nedreptățit pe noi.”
Din difuzoare au răsunat cântecele lor despre demnitatea neamului - „Noi suntem români”, „Suveranitate” și „Eminescu”.
„Muzica lor am descoperit-o la 14 ani când am auzit cântecul „Basarabie nu plânge”, îl cânt chiar și până acum. Pentru mine muzica lor este în primul rând un plânset al poporului.”
Fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici, a fost prezent la ceremonie, vorbind despre dor și recunoștință.
Cristofor ALDEA-TEODOROVICI, FIUL LUI ION ȘI DOINA ALDEA-TEODOROVICI: „Cât nu aș încerca eu să uit de tristețe, oricum e greu pentru că atunci când mă împrieteneam mai mult cu tata, a plecat de lângă mine, cu mama am fost prieteni mai buni.”
Măcinată de dor la evenimentul de comemorare a celor două inimi gemene a venit mama Doinei.
Eugenia MARIN, MAMA DOINEI ALDEA-TEODOROVICI: „E trist că nu-i am alături, dar îi simt zi și noapte alături de mine, sunt bucuroasă că oamenii nu-i uită, le păstrează memoria le cântă cântecele.”
Dina MUNTEANU, REPORTER PRO TV: „La cei 33 de ani de la decesul lui Doina și Ion Aldea Teodorovoci a fost deschis acest centru cultural. Aici a fost amenajat un studiou, unde pot fi inregistrate piese, si au fost aduse ținutele lor de scena, pentru a le păstra vie amintirea.”
Cristofor ALDEA-TEODOROVICI, FIUL LUI ION ȘI DOINA ALDEA-TEODOROVICI: „Aici e televizorul lor de acasă, casetofonul video, pianul, mesele le vim aduce după restaurare, scrisorile de dragoste dintre ei de când începeau să se întânească. E o viață simplă de om pe care vom încerca aici să o redăm.”
Doina și Ion Aldea-Teodorovici s-au cunoscut la sfârșitul anilor 70, iar destinul i-a unit nu doar în viață, ci și în artă. Împreună, au format unul dintre cele mai iubite cupluri ale culturii românești. În anii 80 și începutul anilor 90, cântecele lor – „Suveranitate”...
„Trei culori”, „Pentru ea” sau „Noi suntem români” – au devenit imnuri ale mișcării de eliberare națională din Basarabia.
Doina și Ion Aldea-Teodorovici au scris muzică simfonică, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice, inclusiv și muzică sacră. Au luptat pentru suveranitate și independența țării. Au optat pentru revenirea la limba română și grafia latină.
În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic la Coșereni, județul Ialomița, România. Un an mai târziu soților li s-a acordat post-mortem Ordinul Republicii. În anul 2003 a fost inițiat Festivalul – concurs “Două inimi gemene”, in memoriam Doina și Ion Aldea-Teodorovici, care s-a desfășurat până în 2018. În Chișinău le poartă numele o stradă din sectorul Buiucani, iar la intrarea centrală în parcul “Valea Morilor” putem vedea monumentul ridicat în cinstea cuplului.
