Astăzi este cea mai lungă zi din an și, oficial, are loc începutul verii astronomice. Află ce semnifică, de fapt, această zi, de ce este cea mai lungă zi din an și ce tradiții se țin în ziua solstițiului de vară, scrie știrileprotv.ro

Când are loc solstițiul de vară în 2025?

Acesta marchează începutul oficial al verii astronomice în emisfera nordică. În această perioadă, axa Pământului este înclinată maxim către Soare, ceea ce înseamnă că emisfera nordică primește cea mai mare cantitate de lumină solară. Drept urmare:

- Soarele răsare foarte devreme și apune târziu.

- Pe 21 iunie 2025, vom avea aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină zilnică, cea mai lungă zi a anului.

- După această dată, zilele încep să se scurteze treptat, iar nopțile devin mai lungi până la solstițiul de iarnă din decembrie.

De ce se numește „solstițiu”?

Cuvântul provine din latinescul solstitium (sol = soare, stitium = a sta pe loc). Acest nume scoate în evidență faptul că, în perioada solstițiului, Soarele pare să rămână în aceeași poziție pe cer timp de câteva zile, iar înălțimea sa maximă la amiază nu se schimbă semnificativ.

În fiecare an, avem două solstiții:

- Solstițiul de vară (iunie) – cea mai lungă zi în emisfera nordică.

- Solstițiul de iarnă (decembrie) – cea mai scurtă zi în emisfera nordică.

De ce este cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară reprezintă momentul în care ziua atinge durata maximă, fenomen cauzat de înclinarea axei Pământului. În timpul orbitei noastre anuale, Pământul păstrează o înclinare de aproximativ 23,5° față de planul eclipticii. În jurul datei de 21 iunie, emisfera nordică se află înclinată la maximum spre Soare, determinând Soarele să apară cel mai înalt pe cer la amiază și să parcurgă cea mai lungă traiectorie vizibilă, conform Astro-urseanu.ro.

În România, pe 21 iunie 2025, această aliniere cosmică se va traduce în aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină zilnică. În același timp, emisfera sudică va avea solstițiul de iarnă, cu cea mai scurtă zi a anului.

Acest ciclu se explică prin faptul că Pământul alternează jumătate de an cu emisfera nordică orientată spre Soare și jumătate de an cu aceasta îndreptată în sens opus. Solstițiile marchează punctele extreme ale acestei înclinări, când emisfera noastră primește maximul sau minimul de lumină solară.

La solstițiul de vară, razele soarelui cad vertical pe Tropicul Racului (23°27’ latitudine nordică), iar în România Soarele atinge la amiază peste 67° deasupra orizontului. Această poziție ridicată explică durata excepțională a zilei. După acest punct culminant, Soarele începe să coboare treptat pe cer, marcând trecerea spre perioade cu zile tot mai scurte.

Ce înseamnă vara astronomică

Vara astronomică este perioada din an cuprinsă între solstițiul de vară și echinocțiul de toamnă. În emisfera nordică, această perioadă începe în jurul datei de 21 iunie și se încheie în jurul datei de 22 sau 23 septembrie. În 2025, vara astronomică va dura de la 21 iunie până la 22 septembrie.

Definiția astronomică a verii diferă de cea meteorologică sau calendaristică. Meteorologii consideră că vara cuprinde lunile iunie, iulie și august, în timp ce vara astronomică debutează la aproximativ trei săptămâni după începutul verii meteorologice. Acest decalaj explică de ce cele mai călduroase zile de vară nu apar exact la solstițiu, ci la circa o lună după.

Solstițiul de vară marchează un prag important, de la zile tot mai lungi trecându-se la zile care încep să scadă treptat.

Cum ne influențează solstițiul de vară starea de spirit 

Solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice, are efecte asupra stării noastre de spirit și este încărcat de semnificații. Din punct de vedere biologic, expunerea la lumina naturală stimulează secreția de serotonină, cunoscută drept “hormonul fericirii”, care contribuie la o stare de spirit mai bună și poate reduce riscul depresiei sezoniere.

Multe persoane se simt mai energice și mai bine dispuse în zilele lungi de vară, lucru pe care îl putem resimți și la solstițiu. Cu toate acestea, schimbarea bruscă a duratei zilei poate da ușor peste cap ritmul nostru circadian, ceea ce poate cauza dificultăți de somn. Aceste efecte sunt însă temporare, iar corpul se adaptează rapid.

În plan astrologic și spiritual, solstițiul de vară este considerat un moment al tranziției și al noilor începuturi. Astrologii vorbesc despre “renaștere” spirituală, despre celebrarea luminii care atinge apogeul și triumful luminii asupra întunericului. Multe practici ezoterice sau de wellness, cum ar fi yoga și meditația, folosesc solstițiul de vară ca prilej pentru ritualuri de reconectare cu natura și pentru a exprima recunoștință și intenții pozitive.