Autoritățile din capitală recunosc că în oraș lipsește un sistem unic de sortare a deșeurilor, dar spun că lucrează la acest capitol. Unul dintre argumentele responsabililor de la Regia Autosalubritate este că municipalitatea nu poate implementa un mecanism de sortare la sursă, adică în gospodării, atât timp cât acesta lipsește la nivel național, dar și pentru că este unul costisitor. Cei de la Ministerul Mediului spun că lucrează la o lege în acest sens.
Directorul interimar al Întreprinderii Municipale Regia Autosalubritate, instituție care este responsabilă de colectarea și transportarea deșeurilor din capitală, spune că de mai bine de 4 ani autoritățile lucrează la îmbunătățirea managementului de gestionare a gunoiului.
Igor GÎRLEA, DIRECTORUL INTERIMAR AL Î.M. REGIA AUTOSALUBRITATE: „Primăria din 2020 lucrează constant în această direcție investițiile nu sunt mici luând în considerare că peste 1200 de platforme avem în oraș și mai trebuie să fie construite în jur de 300-400 de platforme noi. Asta înseamnă investiții de câteva milioane de euro care este foarte greu de îi făcut într-un an. Alta este că cetățenii trebuie să se ajusteze câte puțin.”
Igor Gîrlea mai spune că este costisitor să fie implementat un sistem unic de sortare la sursă a deșeurilor din capitală în condițiile în care la nivel de țară lipsește un astfel de mecanism. Sistemul ar presupune sortarea gunoiului la domiciliu, depozitarea lui in tomberoane speciale din curțile de blocuri și evacuarea cu autospeciale destinate acestui proces.
Igor GÎRLEA, DIRECTORUL INTERIMAR AL Î.M. REGIA AUTOSALUBRITATE: „Noi la nivel de municipiu cunoaștem foarte bine ce trebuie de făcut la capitolul dat, dar aici nu putem să ne decuplăm de la stat. Primăria a încercat să se separe de la proiectul național în contextul în care să identificăm o soluție pentru Chișinău la sortarea la sursă și să găsim finanțare separată pentru sortarea la sursă. Noi vorbim de peste 10 milioane de euro, ce ține de investiții în infrastructură pentru sortarea la sursă.”
Șeful Regiei Autosalubritate spune că pentru a amenaja infrastructura necesară pentru colectarea la sursă, mai exact - câte și ce fel de tomberoane și câte unități de transport să fie în dotare, e nevoie de un studiu de fezabilitate. Ministerul Mediului anunță că acest studiu a fost lansat și va fi finalizat până la sfârșitul anului 2026.
Grigore STRATULAT, SECRETARUL DE STAT AL MINISTERULUI MEDIULUI: „Noi am elaborat un proiect de lege prin serviciul public de salubrizare, care a fost adoptat în prima lectură în Parlament, acum îl definitivăm și sperăm că în scurt timp el va fi finalizat și aprobat și acolo vom avea prevederile legale prin care va fi făcută posibilă colectarea separată, la sursă a deșeurilor, dar asta nu înseamnă că astăzi cineva îi impiedică să inființeze, să colecteze separat, la sursă deșeurile municipale.”
ONG-urile de media spun că problema deșeurilor trebuie abordată complex.
Aurelia BAHNARU, PREȘEDINTELE CENTRULUI DE INSTRUIRE ȘI CONSULTANȚĂ ”E-CIRCULAR”: „Tot ce ține de gestionarea deșeurilor sau funcționarea acestui proces – funcționează doar în sistem, nu e că doar ar fi campanie de informare sau achiziționat câteva tomberoane. Este o chestie, un proces foarte complicat, costisitor, de durată dar care implică toți factorii cheie în organizarea acestui sistem de management.”
Cătălina MOLODOI, DIRECTOR EXECUTIV ASOCIAȚIA JURNALIȘTILOR DE MEDIU: „În general colectarea deșeurilor în toată țara este foarte problematică în primul rând vine de la cultura noastră, vine de la capacitățile noastre de gestionarea deșeurilor.”
Un exemplu la capitolul managementul deșeurilor este Suedia, cu o experiență de zeci de ani, unde mai puțin de 1% din deșeurile menajere ajung la depozit. Suedia a transformat deșeurile în resursă, de la sortarea textilelor și până la transformarea deșeurilor organice în biogaz. Țara scandinavă are un mecanism de sortare, dar și reciclare a deșeurilor bine pus la punct, iar atunci când este infrastrastructură, oamenii nu au decât să se conformeze și să protejeze mediul.