Doar 10 la sută din cele peste 230 de mii de tone de deșeuri generate anual în capitală ajung să fie reciclate. Chiar dacă cifra este în creștere comparativ cu anii trecuți, încă mai avem de muncit la acest capitol. Progresele se înregistrează pentru că oamenii conștientizează problema și au început să sorteze gunoiul. Totuși, aceștia spun că este complicat să transformi deșeurile în resursă atunci când în oraș lipsește un sistem municipal unic și bine pus la punct de colectare și transportare a deșeurilor. 

Faceți cunoștință cu familia Grincic din Chișinău, pentru care de 5 ani sortarea gunoiului a devenit o parte firească a modului de viață. Acasă, Albina are 4 secțiuni pentru diferite tipuri de deșeuri.

Albina GRINCIC, LOCUITOARE A CAPITALEI: „Eu pun mixt – sticla, metalicile, dozele de aluminiu și plasticul, eu le spăl le usuc și le presez ca ele să ocupe mai puțin loc. Aici la mine este hârtia. Și aici, eu mai am încă o secție – nereciclabile. Ambalajele de la pâine, biscuiți, bomboabe. Mai am o secțiune, ea este alimentară, resturile de la mâncare, de ce aici? Pentru că îmi este mai comod. Aici este doar organica.”

Albina povestește că a început să sorteze deșeurile după ce a fost în vizită la o rudă în Japonia.

Albina GRINCIC, LOCUITOARE A CAPITALEI: „Au o broșură cu orar. În zile anumite ei trebuie de exemplu să scoată afară hârtia, în altă zi metalele.”

Soțul a susținut-o, iar copiii, Dana de 6 ani, și Milana de 9 au început pur și simplu să urmeze exemplul părinților.

”- Cum trebuie să sortăm deșeurile?
- În containere separate.
- Dar cum crezi de ce părinții și sora ta sortează gunoiul?
- Ca să fie create alte obiecte.”

Pentru că are un spirit civic bine dezvoltat, Albina încearcă să își convingă și vecinii să fie prietenoși cu mediul, astfel în grupul locatarilor postează diverse clipuri video motivaționale.

„Vreau să vă arăt cum oamenii din familia noastră selectează gunoiul.”

„Sunt sigură că pe câțiva oamenii i-am convins și au și ei modul acesta de viață.„

Dana VRÎNCEANU, VECINĂ: „Sunt vecina Albinei și noi așa ne-am apropiat tot pe tema sortării. De ce facem asta? Ne imaginăm cât gunoi zilnic face un om și cât gunoi face el anual. /01:48 Doresc ca masa aceasta atât de mare de gunoi, să se înceapă a micșora.”

Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale de mediu susțin că în ultima perioadă numărul persoanelor care sunt informate despre ceea ce înseamnă sortarea deșeurilor a crescut. Însă...

Aurelia BAHNARU, PREȘEDINTELE CENTRULUI DE INSTRUIRE ȘI CONSULTANȚĂ ”E-CIRCULAR”: „A avea acces la informație și a acționa propriu-zis sustenabil sunt lucruri foarte diferite, foarte multă lume este informată, foarte puțină lume este care aplică la modul practic.”

Iar unul dintre motive pentru care oamenii nu sortează deșeurile este faptul că nu avem un concept unic de infrastructură, iar în multe sectoare tomberoanele speciale pentru sortarea deșeurilor lipsesc. În plus, sunt puține vehicule de autosalubritate care au compartimente speciale pentru gunoiul sortat, astfel ca acesta să nu ajungă la un loc după ce este evacuat.

Aurelia BAHNARU, PREȘEDINTELE CENTRULUI DE INSTRUIRE ȘI CONSULTANȚĂ ”E-CIRCULAR”: „Avem lacune încă foarte mari la ceea ce ține de infrastructură, și nici nu că nu ar fi infrastructură, dar conceptualizarea unică a acesteia pentru că pentru oameni este foarte dificil să înțeleagă cum corect sortează la sursă în contextul în care doar în municipiul Chișinău avem diverse tipuri de tomberoane, de la sector la sector, avem aplicate practic reguli diverse de colectare, avem sectoare chiar și în centrul orașului care nu sunt dotare cu infrastructură pentru colectare separată.”

Chiar și așa, în ultimii ani cifra deșeurilor reciclate în capitală a ajuns la circa 20 de mii de tone, ceea ce înseamnă circa 10 la sută din întreaga cantitate de gunoi generată anual.

Cătălina MOLODOI, DIRECTOR EXECUTIV ASOCIAȚIA JURNALIȘTILOR DE MEDIU: „O bună parte dintre aceste deșeuri nu sunt reciclate tocmai din cauza faptului că oamenii nu se ocupă de sortare. De exemplu hârtia care ar putea sa fie reciclată ea intră în contact cu alte deșeuri din fracția umedă, se strică și nu mai poate fi reciclată. Am auzit de multe ori de ce să arunc dacă oricum ajung la gunoiștea comună. Nu este adevărat, absolut toate 100% de deșeuri ajung mai întâi la stația de sortare.”        

Potrivit responsabililor de la Regia Autosalubritate, anual în capitală sunt generate, colectate și transportate circa 230 de mii de tone de deșeuri.