Ii trimite la inchisoare, pentru ca ulterior sa-i plateasca cu bani si libertate, scrie ZdG.md
Timp de opt luni, de la inceputul anului curent, 72 de condamnati au fost eliberati din inchisorile din R. Moldova pe motiv ca au fost detinuti in conditii inumane si degradante, care contravin art. 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Printre acestia se numara si fostul sportiv Ion Soltoianu, condamnat in 2013 la 12 ani de inchisoare pentru omor, pastrare ilegala de arme si pentru santaj. In total, in aceasta perioada, peste 2 500 de persoane aflate in institutiile de detentie din R. Moldova s-au plans pe conditii contrare prevederilor CEDO si au solicitat compensarea respectivelor conditii prin reducerea termenului de detentie sau despagubiri banesti. Se intampla dupa ce autoritatile au pus in aplicare un mecanism la nivel national, privind compensarea conditiilor de detentie necorespunzatoare.
Art. 3 al Conventiei, document ratificat de R. Moldova inca in 1997, spune ca „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Sapte ani mai tarziu, in 2005, pentru prima data, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CtEDO) constata incalcarea acestui articol de catre R. Moldova, din cauza conditiilor precare de detentie din inchisori. De atunci, periodic, Curtea a constatat aceeasi incalcare in peste 30 de cauze.
CtEDO inainteaza „ultimatum”
In anii 2012-2014, spre exemplu, compensatiile achitate pentru incalcarea art. 3 din Conventie in 22 de cazuri in care R. Moldova a recunoscut existenta unei incalcari s-au ridicat la 344 de mii de euro. Totodata, in urma a 27 de condamnari, statul a achitat peste 253 mii de euro. In total, au fost platiti aproape 600 mii de euro, fara a lua in calcul compensatiile dispuse de judecatori la nivel national.
Toate cauzele demonstrau supraaglomerarea institutiilor de detentie, lipsa de igiena si a conditiilor materiale adecvate, proasta calitate a alimentelor si cantitatea lor insuficienta, precum si lipsa de ingrijiri medicale adecvate, Curtea devenind tot mai insistenta in recomandarea facuta autoritatilor de la Chisinau de a institui mecanisme compensatorii si de prevenire a relelor conditii de detentie la nivel national.
Plangerile pe conditiile de detentie erau tot mai multe, iar Curtea, tot mai solicitata. La sfarsitul anului 2015, pe masa judecatorilor CtEDO se aflau peste 70 de cereri din R. Moldova.
Un ultim semnal de alarma a fost dat de Curte la 15 decembrie 2015, atunci cand a pronuntat o hotarare quasi-pilot in cauza Sisanov contra R. Moldova.
„Autoritatile nationale trebuie sa puna in aplicare fara intarziere un recurs sau o combinatie de remedii cu efecte preventive si compensatorii si de fapt sa garanteze cai de atac eficiente pentru incalcari ale Conventiei, ca urmare a conditiilor de detentie necorespunzatoare in R. Moldova”, a statuat Curtea, iar acest lucru nu insemna decat ca, daca timp de sase luni Chisinaul nu avea sa solutioneze problema, exista riscul ca toate cele 70 de cereri similare, aflate pe rol, sa fie comasate si transmise R. Moldova. Altfel spus, statul urma sa achite prejudicii morale, concomitent, pentru 70 de persoane. Suma insemna peste zece milioane de lei.
Solutia Guvernului, amanata de Parlament
La sase luni de la pronuntarea hotararii Sisanov contra R. Moldova, un mecanism de reparare a prejudiciului pentru conditii precare de detentie exista, insa doar pe hartie, sub forma unui proiect de lege supus consultarilor publice. Acesta se referea la completarea Codului de procedura penala cu cateva articole. Remediul, elaborat atunci de Ministerul Justitiei, consta in posibilitatea depunerii in instanta a plangerii impotriva administratiei institutiei de detentie referitor la conditiile care afecteaza grav drepturile condamnatului sau prevenitului (persoana aflata in arest preventiv – n.r.), prevazute in art. 3 al CEDO.
Remediul preventiv presupune obligarea de catre instanta a administratiei penitenciarului sa inlature intr-un anumit timp conditiile precare constatate. De cealalta parte, mecanismul compensatoriu include mai multe posibilitati de reparare a prejudiciului si a cheltuielilor judiciare.
O posibilitate consta in reducerea pedepsei, calculandu-se de la 1 la 3 zile reduceri pentru 10 zile de detentie in conditii precare, in dependenta de gravitatea conditiilor.
In cazul in care pedeapsa ramasa nu permite deducerea integrala a pedepsei reduse, detinutul poate solicita in privinta perioadei restante despagubire baneasca – pana la doua unitati conventionale pentru o zi de detentie.
Persoanele care au executat integral pedeapsa cu inchisoarea pot sesiza instanta civila cu o cerere de despagubire in procedura contencioasa, prevazuta de Codul de procedura civila.
Documentul a fost votat in prima lectura abia in decembrie 2016, iar in lectura finala, peste un an, in iulie 2017. Mecanismul, insa, nu a fost pus in aplicare imediat, ci amanat pentru inca un an si jumatate. S-a intamplat dupa ce fostul deputat democrat, Anatolie Zagorodnii, a propus un amendament, privind intrarea in vigoare a modificarilor la 1 ianuarie 2019, pe motiv ca proiectul presupune cheltuieli financiare care nu au fost incluse in buget in 2017 si care trebuie planificate.
Intre timp, judecatorii CtEDO continuau sa receptioneze plangeri de la persoanele aflate in custodia sistemului penitenciar din R. Moldova.
La sfarsit de 2018, cu cateva zile inainte de a intra in vigoare mecanismul prevazut de Ministerul Justitiei, acesta a fost „redactat” prin amendamentele altor doi deputati democrati, Igor Vremea si Sergiu Sirbu.
In redactie finala, proiectul presupune ca plangerea referitoare la conditiile de detentie se depune pe parcursul detentiei in conditii contrare prevederilor art.3 din CEDO sau in termen de 6 luni de la data cand persoana nu mai este detinuta in astfel de conditii, dar nu mai tarziu de patru luni de la eliberarea din inchisoare.
Mecanismul stabileste ca plangerile sunt examinate de judecatorul de instructie in maximum trei luni, ca sarcina probatiunii lipsei de incalcare a conditiilor de detentie invocate de autorul plangerii ii revine reprezentantului administratiei institutiei penitenciare si ca acesta prezinta instantei de judecata in scris, in termen de 10 zile, un raport in care raspunde la toate pretentiile invocate de condamnat sau prevenit in plangere, cu mentionarea masurilor intreprinse pentru inlaturarea conditiilor de detentie contestate.
In lege scrie ca la evaluarea conditiilor de detentie, instanta de judecata da apreciere atat probelor prezentate de parti, cat si rapoartelor institutiilor nationale si internationale in domeniu, tine cont de efectele cumulative ale conditiilor generale raportate la caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau ale prevenitului, precum si de perioada in care condamnatul sau prevenitul a fost detinut in conditiile contestate.
Potrivit legii, daca instanta constata ca detinerea in conditii contrare prevederilor art.3 din Conventie, administratia institutiei penitenciare este obligata sa inlature conditiile precare de detentie in termen de maximum 15 zile.
La 1 ianuarie 2019, mecanismul a intrat in vigoare.
Un milion de lei in opt luni
Potrivit datelor furnizate de Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), in primele opt luni ale anului curent, in instante au fost depuse 2 362 de cereri privind aplicarea mecanismului compensatoriu, si 147 de solicitari privind aplicarea art. 385 alin. 5 din Codul de procedura penala, in vigoare din iulie 2017, care prevede ca in cazul constatarii incalcarii drepturilor privind conditiile de detentie, garantate de art.3 din Conventie, reducerea pedepsei se va calcula in felul urmator: doua zile de inchisoare pentru o zi de arest preventiv.
Oleg Pantea, purtator de cuvant al ANP, spune ca toate plangerile depuse pana in prezent vizeaza conditiile din Penitenciarul nr. 13 din Chisinau.
Datele ANP-ului arata ca in perioada mentionata de timp 691 de cereri au fost admise, iar 36 – admise partial. Au fost respinse 171 de plangeri, incetate – 42, declinate – 168, iar declarate inadmisibile – 5. O parte dintre deciziile instantelor au fost atacate cu recurs si sunt examinate in prezent la curtile de apel.
In acest termen, 72 de persoane au obtinut eliberarea din detentie. Totodata, statul a fost obligat sa achite sub forma de despagubiri banesti peste 959 de mii de lei catre persoanele pe care le are sau le-a avut in custodie.
Printre cazurile de rezonanta in care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numara cel al fostului premier Vlad Filat. La 30 iulie, Judecatoria Chisinau a redus cu 682 de zile sentinta cu noua ani de inchisoare in dosarul de corupere pasiva si trafic de influenta pe numele acestuia.
In august, fostul sportiv Ion Soltoianu, condamnat in 2013 la 12 ani de inchisoare pentru omor, pastrare ilegala de arme si santaj, a fost eliberat din Penitenciarul nr. 13 prin aplicarea aceluiasi mecanism compensatoriu.