Un proiect inovator în țara noastră ar putea reduce gradul de poluare a râurilor. În rezervația naturală Orheiul Vechi a fost instalat un colector de deșeuri plutitoare, care adună gunoiul de la suprafața râului Răut. Rezultatele sunt deja vizibile: cantitatea de deșeuri s-a redus, iar calitatea apei s-a îmbunătățit. Ideea a fost gândită de un grup de ecologiști, care a beneficiat de un grant din partea Uniunii Europene.
Vladimir URSU, DIRECTOR EXECUTIV, ASOCIAȚIA OBȘTEASCĂ „RENAȘTEREA RURALĂ”: „La Orheiul Vechi am montat un colector de gunoi și este o inovație pentru Republica Moldova.”
Ion CIOBANU, DIRECTOR GENERAL REZERVAȚIA CULTURAL-NATURALĂ “ORHEIUL VECHI: „Râul Răut este principalul afluent al Nistrului. El străbate practic toată rezervația naturală “Orheiul Vechi”, pe toată lungimea ei, pe o distanță de 27 de km.”
Pentru a proteja Răutul de deșeuri, o problemă cu care s-a confruntat ani la rând, în toamna anului 2022, pe râu a fost instalat un colector de deșeuri plutitoare.
Ion CIOBANU, DIRECTOR GENERAL REZERVAȚIA CULTURAL-NATURALĂ “ORHEIUL VECHI”: „Am implementat un proiect pilot, prin care să curățim de deșeurile plutitoare suprafața râului Răut. Avem un singur filtru de deșeuri plutitoare și este un sistem ingineresc și științific bine gândit.”
Mai exact, sistemul oprește tot gunoiul care plutește la suprafața apei și îl adună într-un colector.
Ion CIOBANU, DIRECTOR GENERAL REZERVAȚIA CULTURAL-NATURALĂ “ORHEIUL VECHI”: „În această zonă avem un curent de apă destul de mare, tocmai din acest considerent a fost amplasat aici. Și, respectiv, au fost amplasate aceste două țevi vidate deșeurile vin până în această zonă, până la țeava de plastic, iar jetul de apă le aduce până în această regiune, după care ajung fie în această zonă, dacă apa e liniștită, iar dacă debitul de apă este mai mare, atunci ajung în colector.”
Ulterior, deșeurile sunt scoase de angajații din rezervație și duse la stația de sortare și reciclare a gunoiului.
Natalia GÎNGA, REPORTER PRO TV: „Eficiența colectorului de deșeuri plutitoare este deja vizibilă. Daca la instalarea acestuia, acum 3 ani, se scoteau câteva tone de deșeuri, iar sistemul era curățat săptămânal, acum acesta se curăță o dată la câteva luni, iar cantitatea de deșeuri s-a diminuat la câteva sute de kilograme.”
Andrei SAVIN, ANGAJAT SALUBRITATE: „Cea mai mare cantitate de deșeuri sunt sticlele de plastic, dar mai sunt și sticle și altele, dar cel mai multe sunt deșeuri de plastic.”
Dumitru BACEROV, OBSERVATOR IHTIOLOGIC, REZERVAȚIA NATURALĂ ORHEIUL VECHI: „Sistemul este foarte util și necesar, mai ales în rezervațiile protejate, pentru că rețin atât deșeurile menajere, cât și petele de produse din petrol.”
Alexei PÎSLARI, ȘEF DIRECȚIE DESERVIRE TEHNICĂ, REZERVAȚIA NATURALĂ ORHEIUL VECHI: „Cele mai multe deșeuri se acumulează după ploile torențiale, apele trec prin sate și râpe și se adună aici. Noi le colectăm, le urcăm în remorcă și le ducem la un punct special.”
Curățarea râului de deșeuri protejează și viața subacvatică a Răutului, unde habitează aproape 40 de specii de pești. Probele de apă, preluate săptămâna trecută, arată un rezultat pozitiv, spun cercetătorii de la rezervație.
Andrei GARABAJI, CERCETĂTOR ZOOPLANCTON și FITOPLANCTON, REZERVAȚIA NATURALĂ ORHEIUL VECHI: „Probele au fost studiate și s-a depistat o diversitate de fitoplancton și zooplancton, care vorbesc despre o stare ecologică bună.”
Dumitru BACEROV, OBSERVATOR IHTIOLOGIC, REZERVAȚIA NATURALĂ ORHEIUL VECHI: „În apă ajunge și o cantitate mare de plastic, care sub influența soarelui se descompune și se transformă în microplastic, care ulterior se adună în organismele viețuitoarelor din apă. Iar prin lanțul trofic, acest microplastic poate ajunge și în corpul nostru.”
Ideea de a construi un astfel de colector aparține unor ecologiști, care și-au propus să soluționeze problema poluării râurilor.
Vladimir URSU, DIRECTOR EXECUTIV, ASOCIAȚIA OBȘTEASCĂ „RENAȘTEREA RURALĂ”: „El nu este nociv pentru mediu, am folosit tuburi PVC, pentru că ele sunt cele mai viabile. Sunt două tuburi de 8 metri lungime și sunt vidate în interior. Durata lor de viață este de 40-50 de ani.”
Iar pentru implementarea proiectului, în valoare de 30 de mii de euro, grupul de inițiativă a aplicat la un grant oferit de Uniunea Europeană, în cadrul unui proiect ecologic de protejare a Mării Negre de deșeuri, de pe urma revărsării râurilor.
Ion CIOBANU, DIRECTOR GENERAL REZERVAȚIA CULTURAL-NATURALĂ “ORHEIUL VECHI”: „Sunt foarte importante granturile care vin din exterior, care vin să ne prijine, ca noi să avem o gestinare mai eficientă a deșeurilor.”
În Republica Moldova sunt aproximativ 3.000 de ape curgătoare, dintre care cel mai poluat este râul Bîc, dar și râulețele mici.
Vladimir URSU, DIRECTOR EXECUTIV, ASOCIAȚIA OBȘTEASCĂ RENAȘTEREA RURALĂ: „Este o problemă și este o problemă gravă, din motiv că în multe localități oamenii nu conștientizează că acestea sunt niște râulețe, ci, adesea le numesc râpe, unde duc gunoiul. Dacă se va schimba perceperea oamenilor despre poluarea râurilor, vom avea și un mediu mai curat și o apă mai bună.”
Ecologiștii spun că implementarea proiectului de sistem de colectare a deșeurilor plutitoare ar fi posibilă și pe alte râuri, important este ca acestea să aibă un debit de apă mare.