Unul din zece elevi spune că nu se simte în siguranță pe drumul spre școală sau chiar în interiorul acesteia. Iar realitatea din spatele cifrelor este și mai îngrijorătoare. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației, 25 la sută dintre copii au raportat comentarii jignitoare legate de corpul sau sexualitatea lor. Specialiștii atrag atenția că, de multe ori, semnele sunt subtile și trec neobservate.
Svetlana, PSIHOLOG: „În primul rând copilul des spune că îl doare burta, s-a îmbolnăvit, nu are dispoziție să meargă astăzi la școală.”
În spatele acestor pretexte se pot ascunde frica, rușinea sau umilința. Datele arată că 10% dintre elevi nu se simt în siguranță pe drumul spre școală sau în interiorul acesteia, iar 25% dintre elevi au raportat comentarii jignitoare legate de corpul lor sau sexualitatea lor. Psihologii spun că bullyingul are la bază, de cele mai multe ori, nevoia de putere și control. Unii copii agresează pentru a se simți superiori sau importanți. Alte cauze țin de probleme emoționale – furie, frustrare, gelozie sau stimă de sine scăzută – dar și de modelele negative din familie ori presiunea grupului.
Svetlana, PSIHOLOG: „Să colaboreze părinții, copiii și profesorii împreună și atunci dacă este o colaborare comună, putem să aflăm mai multe lucruri. Oricum profesorul este pe mijloc, el vede și copilul care agresează și copilul care este agresat și atunci totuși ar fi o obligație a profesorului să atenționeze când află sau observă ceva.”
Reprezentanții organizațiilor care lucrează cu elevii spun că responsabilitatea este a întregii comunități.
Elena MADAN, DIRECTOARE TERRE DES HOMMES: „Ca adulți trebuie să ne punem întrebarea ce fel de modele suntem pentru copiii noștri, cum îi învățăm să facă față frustrărilor, cum să rezolve conflictele.”
Totodată, cifrele prezentate de MEC arată că 37% dintre managerii școlari au raportat cazuri de violență și abuz în instituțiile pe care le conduc. Aproape o treime dintre profesori și directori confirmă existența intimidării și a abuzului verbal între elevi, iar fiecare al patrulea profesor vorbește despre limbaj licențios și discurs instigator la ură în școli. În acest sens, specialiștii spun că școlile încă învață să gestioneze eficient astfel de situații și că este nevoie de implicarea mai multor instituții.
Elena MADAN, DIRECTOARE TERRE DES HOMMES: „Dezvoltăm resurse și le punem la dispoziție, sunt resurse gratuite disponibile pentru profesioniști, pentru părinți, pentru copii pe platforma națională stopbullying.md. Consolidăm capacități a profesioniștilor atât în școală, dar și a altor adulți care lucrează cu comunitatea școlară și lucrăm direct și cu copiii.”
Potrivit autorităților, acum doi ani a fost aprobat de Guvern un proiect de lege, care prevede sancțiuni mai dure pentru elevii care admit repetat încălcări grave, cu scopul de a combate fenomenul de bullying în școli. Mai exact elevii de liceu și doar adolescenții din această categorie ar putea fi exmatriculați. Pentru încălcări disciplinare mai ușoare elevii ar putea fi îndepărtați temporar de la ore sau suspendați pâna la 15 zile într-un an.