Sunt veniți din India, Nepal sau Turcia și în ultimii cinci ani au devenit o salvare pentru economia țării. Vorbim despre străinii pentru care Moldova e o destinație numai bună pentru a face bani. Domeniile de activitate sunt diferite, cei mai mulți angajându-se în agricultură, construcții sau servicii publice. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în țara noastră se află în jur de 46 de mii de străini.

Înconjurate de tigăi, aceste două tinere din India pregătesc plăcinte moldovenești.

Victor NISTORICA, ADMINISTRATOR BRUTĂRIE: „Foarte exotice, sunt pregătite de niște mâini din Camerun, sunt prăjite de niște mâini din India și vor fi exportate în Franța.”

Shilpa, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „Astăzi facem plăcinte cu varză. Dar mai avem cartofi, vișină. ”

Tamanna, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „Nu e chiar așa ușor când sunt mai multe tigăi.”

Dar să le cunoaștem pe fete. Ea e Shilpa, a venit în Moldova să studieze medicină, iar ca să față cheltuielilor a decis să se angajaze la această brutărie, din afara Chișinăului.

Shilpa, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „E scumpă viața aici, față de țara noastră. Așa că muncim. După ore venim la Telecentru, luăm microbuzul și de la ora 15 până la 21 muncim aici. Luăm plăcintele congelate, le dezghețăm și le prăjim. Le-am gustat și sunt delicioase. Ne plac.”

Spune că muncește într-un mediu sănătos, colectivul este bun, iar munca diversă.

Shilpa, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „Oamenii sunt buni, sunt prietenoși. Cel mai des suntem aici, dar ne implicăm și la ambalare. Se fac lucrurile corect, este curat și chiar ne place.”

Și Tamanna vine din India. A aflat despre acest post de muncă de la un coleg de facultate, iar de când se află în Moldova, plăcintele au cucerit-o instant.

Tamanna, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „Când avem pauze între ore, cumpărăm plăcinte, dar nu știam că ele se și prăjesc, credeam că doar se coc. Am venit aici și am înțeles că sunt valabile ambele metode. Este într-adevăr un fel de mâncare unică, nu am mai văzut decât când am ajuns în Moldova. ”

Iar viața de la sat, e cu adevărat diferită, față de cea de la Chișinău, spune Tamanna.

Tamanna, STUDENTĂ ORIGINARĂ DIN INDIA: „Zilele trecute am mers să fac o plimbare și fiecare se oprea să vorbească cu mine.  Rareori mi s-a întâmplat așa ceva, așa că experiența a fost unică.”

Tot la această brutărie s-au angajat și două femei din Camerun.

Victor NISTORICA, ADMINISTRATOR BRUTĂRIE: „Valul a venit mai mult ca o nevoie, suntem în deficit de resurse umane, am identificat această nișă. Sunt studenții, care sunt stabiliți și vin să lucreze după-amiază, sunt lucrători cu program întreg, care sunt aduși de agenții. Din păcate având în vedere situația pe piață nu avem decât să ne bazăm pe resursa externă, așa cum alte țări s-au bazat pe moldoveni ceva mai demult.”

Iar în această rețea de restaurante poți întâlni angajați din Ucraina sau Spania.

Rodrigo muncește barman, meserie pe care a mai făcut-o în Spania, Cuba și Rusia. Viața l-a adus în Moldova, unde s-a angajat deja în cinci restaurante.

Rodrigo, BARMAN: „E greu când ești începător. Pentru a lucra în Horeca e important să fii comunicabil, străinii care vin aici să muncească nu prea știu limba, dar moldovenii știu și română, și rusă, și engleză, chiar și ucraineană, astfel nu e greu să lucrezi. Lumea e drăguță și deschise, nu am întâlnit impedimente.”

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, venirea străinilor în Moldova s-a accelerat în urmă cu cinci ani. Aceștia ajung în țara noastră pentru studii, casătorie, și mai ales la muncă. Fie se angajează în companii internaționale de la noi, dar și în domenii precum construcții, agricultură sau servicii publice.

Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC: „Acum ei vin cam 3000 pe an, în 2024 am ajuns la 4000 într-un singur an. Ținând cont cum migrează populația iese că la zece care pleacă unul vine. Cu certitudine Moldova a devenit o soluție. Migranții ne rezolvă problema economiei naționale, sunt consumatori, pentru că majoritatea sunt tineri, pensionarii noștri acum vor fi întreținuți de migranți, ei plătesc impozite.”

Majoritatea străinilor sunt din România, Turcia, India sau Nepal. Potrivit lui Ioniță avem în jur de 46 de mii de străini, iar jumătate sunt cu acte în regulă.