Un studiu desfășurat în zece raioane ale Republicii Moldova arată că tinerii adoptă din ce în ce mai multe obiceiuri sănătoase, însă prevenția medicală și vaccinarea rămân în continuare la nivel scăzut
În ultimele decenii, interesul pentru promovarea unui stil de viață sănătos a crescut semnificativ în contextul schimbărilor epidemiologice globale și al creșterii prevalenței bolilor cronice netransmisibile. Alimentația dezechilibrată, sedentarismul, consumul de substanțe nocive și lipsa unor practici elementare de prevenție contribuie anual la milioane de decese evitabile la nivel mondial, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Contrar acestor tendințe, numeroase studii demonstrează că, adoptarea unor comportamente sănătoase – precum alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, somnul adecvat, menținerea igienei personale – poate reduce semnificativ riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, metabolice, oncologice și psihice. Astfel, stilul de viață nu reprezintă doar un set de alegeri individuale, ci un determinant esențial al stării de sănătate și al calității vieții.
În acest context, promovarea unui stil de viață sănătos devine o prioritate majoră atât pentru politicile de sănătate publică, cât și pentru membrii comunităților, instituții educaționale, profesioniștii din domeniul medical. Adoptarea acestor comportamente este foarte importantă în rândul copiilor și adolescenților, perioadă în care se formează obiceiurile de durată și se stabilesc temeliile sănătății de mai târziu. Crearea unor medii favorabile, accesibile și educative are rolul de a facilita alegerile sănătoase și de a sprijini populația în menținerea lor.
Astfel, studiile privind comportamentele de sănătate la nivel comunitar devin instrumente esențiale pentru înțelegerea nevoilor populației și pentru fundamentarea intervențiilor eficiente.
Prin urmare, analiza importanței stilului de viață sănătos trebuie privită nu doar prin prisma beneficiilor medicale imediate, ci și ca o investiție pe termen lung în bunăstarea individuală și colectivă. Construirea și consolidarea culturii sănătății reprezintă un demers complex, ce implică educație, responsabilitate socială și schimbare comportamentală, fiind indispensabile pentru dezvoltarea unei societăți reziliente și durabile.
În cadrul proiectului „Comunitate informată - viață sănătoasă” a fost realizată evaluarea gradului de menținere a modului sănătos de viață personală pentru aprecierea stării de sănătate și calității vieții în regiuni. A fost elaborat un chestionar tematic, completat binevol și anonim de către beneficiarii proiectului. Chestionarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor participanților la proiect, în raport cu problema abordată, a permis elaborarea unui studiu, care poate deveni bază pentru măsurile preventive în adoptarea unui mod de viață sănătos.
Obiectivul studiului a constat în evaluarea deprinderilor alimentare, obiceiurilor de activitate fizică, percepțiilor asupra sănătății și practicilor de prevenție în rândul populației din zece raioane ale Republicii Moldova, vizate în proiect: Glodeni, Râșcani, Fălești, Taraclia, Cantemir, Ștefan Vodă, Călărași, Hîncești, Basarabeasca și Anenii Noi. Eșantionul, format din 806 respondenți, oferă o bază solidă pentru analiza tendințelor comportamentale la nivel comunitar.
Profilul socio-demografic al populației cercetate. Analiza structurii demografice relevă o distribuție disproporționată pe sexe, femeile reprezentând 59,7% din totalul respondenților (481 persoane), în timp ce bărbații însumează 40,3% (325 persoane). Această tendință este prezentă în toate localitățile, incluse în studiu și corespunde fenomenelor deja documentate în cercetările socio- demografice și medicale, unde femeile prezintă o disponibilitate sporită de participare la cercetări despre sănătate și comportamente individuale.
Structura pe vârste reprezintă un element definitoriu al eșantionului. Cei mai mulți respondenți (peste 91%) aparțin grupei 10 -18 ani, ceea ce reflectă un grad ridicat de implicare a tinerilor - cel mai probabil datorită accesului direct la instituțiile educaționale. Raioanele, precum Fălești (106), Cantemir (86), Hîncești (80), Rîșcani (77), Glodeni (74) și Basarabeasca (74) prezintă cele mai ridicate valori a indicelui de participare în studiu. Grupele 19–45 ani sunt slab reprezentate, iar categoriile 45–65 și >65 ani devin marginale, situându-se sub 4% practic în toate localitățile. Acest aspect influențează profilul general al rezultatelor și conduce la predominanța unor comportamente specifice adolescenților.
Modelul comportamental alimentar - a inclus frecvența meselor și a demonstrat că, comportamentele alimentare indică faptul consmului între două și trei mese pe zi de către majoritatea respondenților, ceea ce este congruent cu recomandările nutriționale de bază. În localități, precum Cantemir, opțiunea „3 mese/zi” atinge un maxim de 76 respondenți, urmat de Hîncești (63 respondenți), Basarabeasca (55 respondenți), Glodeni (52 respondenți), Fălești (51 respondenți), confirmând astfel o tendință relativ constantă în toate comunitățile studiate.
Consumul ocazional - definit prin absența unui program alimentar consecvent - se regăsește la valori reduse, oscilând între 0 - 4 respondenți per raion, totodată acest indicator este în mediu de 2,1% pentru toți respondenții antrenați. Această constatare sugerează un nivel acceptabil de organizare alimentară în rândul populației tinere.
Percepția asupra calității meniului a demonstrat că, în termeni percepționali, o proporție însemnată a respondenților consideră că mențin un meniu sănătos. În r.Basarabeasca, 55 persoane declară că, au o alimentație sănătoasă, în timp ce în r.Călărași - 48 persoane. Din numărul total al respondenților 48,5% consideră că, au meniu sănătos și doar 6,2 % au declarat că meniul personal este nesănătos. Totuși, categoria „uneori” este semnificativă în multe localități, constituind 44,5% din numărul total al respondenților, ceea ce indică diferențe în respectarea unui regim de alimentație echilibrat.Aceasta reflectă atât o conștientizare parțială, cât și o aplicare incompletă a principiilor nutriționale corecte.
Consumul de fructe și legume în rândul tinerilor a indicat un consum frecvent al alimentelor proaspete, ce reprezintă unul dintre indicatorii pozitivi ai studiului. Raionele, în care se observă prevalențe ridicate, sunt: Cantemir - 73 respondenți care consumă fructe și legume zilnic, Fălești - 70, Hîncești - 70, Glodeni - 58, Călărași - 56. Din total respondenți 71% consumă zilnic fructe și legume. Acești indicatori arată că, anume în rândul adolescenților există un grad înalt de conformitate cu recomandările nutriționale esențiale.
Hidratarea și tipurile de băuturi consumate – în cadrul studiului s-a înregistrat că, apa este băutura predominantă în toate cele zece localități, fiind preferențial consumată de 85,2% din totalul respondenților. R.Cantemir prezintă cel mai ridicat consum cu 95 respondenți, urmat de r.Fălești -90 și r.Hîncești - 72 respondenți. Aceste cifre sunt în concordanță cu practicile recomandate de sănătate publică, întrucât hidratarea adecvată este un factor protector în numeroase patologii.
Sucurile naturale, ceaiul și produsele lactate ocupă poziții secundare și prezintă valori moderate. Băuturile carbogazoase sunt consumate limitat, variind în raioane între 10–40, ceea ce constituie în mediu 28% din total respondenți. Consumul des a băuturilor energizante prezintă valori neînsemnate, care se estimează la 8,1% din totalul respondenților. În același timp, 64,9% din respondenți nu consumă de loc băuturi energizante. În raioanele Fălești și Cantemir a câte 69 respondenți au răspuns „nu consum”, în r.Hîncești - 63, r.Glodeni - 59, ceea ce indică un nivel ridicat de conștientizare privind riscurile acestora - un rezultat deosebit de concludent, având în vedere prevalența globală în rândul adolescenților de a consuma băuturi energizante.
Activitatea fizică și motivațiile aferente. În ceea ce privește frecvența activității fizice, a fost înregistrat un indicator mediu, iar activitatea de „2–3 ori/săptămână” este preferată de cei mai mulți respondenți în r.Fălești – 53, r.Cantemir și r.Glodeni implicând a câte 35 respondenți per raion, r.Rîșcani – 37 respondenți. Sportul zilnic este mai puțin frecvent, dar este de menționat că, în raioanele precum Hîncești (49 respondenți), Cantemir (42 respondenți) și Călărași (40 respondenți), acesta este practicat de majoritatea respondenților, ce semnalează un indicator bun în rândul tinerilor. Referitor la tipurile de activități, preferate în rândul tinerilor, s-au înregistrat activitățile predominante precum mersul pe jos: r.Cantemir – 55 respondenți, r.Fălești și r.Glodeni – a câte 47 respondenți, iar sporturile în aer liber sunt preferabile în r.Hîncești de către 38 respondenți.
Conform datelor, 45% din total respondenți preferă mersul pe jos. Vom menționa, că conform modului de completare a chestionarului, la unele întrebări a fost acordată opțiunea de selectare a mai multor răspunsuri. Astfel, sportul în aer liber este indicat de 29% din total respondenți, exerciții în sala de sport – de 23,7%, alergatul – de 22,1%.
Activitățile, care necesită infrastructură specializată (înot, ciclism), sunt semnificativ mai puțin reprezentate, fapt ce poate reflecta limitările infrastructurale existente la nivel local. Motivația pentru activitatea fizică dominantă în rândul tinerilor este ”din plăcere”(44,7%), pe locul doi fiind îmbunătățirea sănătății (42,6%). La aceste capitole au fost înregistrați indicatori destul de înalți printre copiii și adolescențiii din Cantemir, Fălești și Hîncești. Aceste date demonstrează o orientare intrinsecă pozitivă, care poate facilita inițiativele comunitare de promovare a unui stil de viață activ.
Comportamente de prevenție și accesul la servicii medicale. Studiul relevă un model de prevenție parțial format. Deși, o parte dintre respondenți declară că, merg anual la control medical, categoria predominantă rămâne „mă adresez la medic doar la necesitate”, cu valori care se estimează la 58,8 % în rândul respondenților din localitățile vizate în proiect. Situația este similară în cazul controalelor stomatologice, unde majoritatea declară că, se prezintă doar dacă apar simptome sau dureri, prezentând un indicator de 73,4% din total respondenți.
În ceea ce privește măsurile de prevenire adoptate, cele mai frecvent menționate sunt alimentația sănătoasă (62,3%), spălatul regulat pe mâini (51,7%), practicarea regulată a exercițiilor fizice (40,9%) și evitarea contactului cu persoanele bolnave (40 %). Vaccinarea, fiind bifată de 27,9% din numărul total al respondenților, este consistent subreprezentată, prezentând valori reduse în special în raioanele Ștefan Vodă și Basarabeasca, ceea ce indică o potențială vulnerabilitate la boli prevenibile prin imunizare.
Concluzii. Rezultatele studiului indică o populație tânără cu un nivel moderat spre ridicat de conștientizare asupra importanței unui stil de viață sănătos, reflectat în meniul sănătos, consumul regulat de fructe și legume, hidratarea adecvată, evitarea băuturilor energizante. Cu toate acestea, există lacune semnificative în ceea ce privește prevenția medicală periodică, diversificarea activităților fizice și adoptarea comportamentelor medicale recomandate, în special în ceea ce privește vaccinarea. Aceste date sugerează necesitatea continuării și extinderii programelor educaționale în domeniul alimentației, activității fizice și prevenției, precum și importanța dezvoltării infrastructurii sportive la nivel local. Totodată, se recomandă intensificarea campaniilor, dedicate promovării vaccinării și a controalelor medicale regulate, în special în rândul populației tinere. Educația pentru sănătate contribuie substanțial la reducerea comportamentelor de risc și pregătirea, în special a tinerilor, pentru viață, pentru fortificarea sănătății, prevenirea bolilor. Programele educaţionale, activitățile complexe realizate, oferă oportunitatea de a preveni iniţierea comportamentelor cu risc pentru
sănătate.
Informațiile colectate pot fi utilizate exclusiv în scop statistic, având ca obiectiv formularea unor recomandări pentru îmbunătățirea sănătății individuale și comunitare. Aplicarea regulilor și principiilor unui mod sănătos de viață este o contribuție importantă în bunăstarea personală și dezvoltarea unei comunități sănătoase și durabile.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Comunitate informată – viață sănătoasă”, finanțat din mijloacele financiare ale fondului de profilaxie și prevenire a îmbolnăvirilor al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și implementa de AO APA.
*Acest articol este un produs comercial