Sectorul constructiilor reprezinta unul dintre cele mai mari sectoare economice din Republica Moldova, iar piata constructiilor cuprinde trei mari componente: renovarea si modernizarea cladirilor existente; constructia de cladiri noi; inginerie civila. In acest context, este de constatat ca acest sector are perspective neclare de dezvoltare, din cauza lipsei fortei de munca calificata, din cauza reducerii puterii de cumparare a cetatenilor, a cresterii inflatiei, a plecarii masive a tinerilor peste hotare, scumpirii considerabile a materialelor de constructie etc.
Activitatea de constructii reprezinta sectorul economiei nationale, in care se desfasoara procesul de executie a lucrarilor de constructii, destinate crearii mijloacelor fixe si mentinerii constructiilor existente la un nivel tehnic constructiv cat mai apropiat de cel initial.
Analizand statistica ramurii in ultimii ani, putem afirma ca Republica Moldova s-a confruntat atat cu cresterea volumului constructiilor, cat si cu scaderea acestuia. Astfel, indicii lucrarilor de constructii inscriu o crestere, din 2015 pana in 2018, iar, din 2019 pana in prezent, se atesta un declin al ramurii, explicat, in mare parte, inclusiv pandemiei Covid-19.
Totodata, este de mentionat deficitul de brate de munca calificata si concurenta neloiala, care reprezinta alti doi factori ce au conditionat reducerea volumului de lucrari de constructii in Republicii Moldova.
Cu referinta la lipsa tot mai accentuata a bratelor de munca calificate, unele calcule indica o interdependenta acuta cu procesele de scadere cronica a populatiei, pe fundalul lipsei locurilor de munca si exodului masiv al populatiei active.
Pe de alta parte, este de remarcat modelul de crestere economica acreditat in Republica Moldova, care este unul determinata de consum si alimentata de remitente. Un asemenea model este putin sustenabil, iar scaderea numarului de populatie si imbatranirea acesteia duce la cresterea continua a numarului de persoane cu venituri mici, dependente de pensii si alocatii sociale. Toate acestea, bineinteles, vor influenta negativ sectorul constructiilor din tara noastra.
Potrivit prognozelor ONU, in deceniile viitoare declinul populatiei in Europa Centrala si de Est va continua cu ritmuri rapide. In acest context, a fost constatat faptul ca Republica Moldova este una din cele mai afectate tari din regiune, populatia careia, catre anul 2050, poate sa se micsoreze cu 44,2%, cauza principala fiind migratia in masa. Totodata, Republica Moldova ramane una din cele mai sarace tari din regiune, PIB-ul per capita in comparatie, de exemplu, cu Romania, fiind de aproape trei ori mai mic si de peste patru ori mai mic decat in Lituania.
Potrivit datelor Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) in Moldova., numarul real al populatiei care locuieste in Republica Moldova este de 2,6 milioane de oameni. Calculele au fost facute aplicand metodologia internationala de calcul al populatiei cu resedinta obisnuita, dar si tinand cont de numarul persoanelor care pleaca si revin in tara.
Depopularea Republicii Moldova capata un caracter tot mai accentuat, tinerii plecand peste hotare, ceea ce determina o presiune enorma pe sistemul de pensii. Statisticile oficiale ne dau cifre alarmante: dupa 2010 si pana in 2022, in Republica Moldova, numarul angajatilor practic a ramas stabil, circa 600 de mii, iar numarul pensionarilor a crescut de la 461 de mii, in 2010, la 525 de mii in 2022. Astfel, astazi avem 1,2 lucratori la un pensionar. Plus de aceasta, pe langa pensionarii dupa limita de varsta, mai sunt si alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajatii din sectorul real al economiei este si mai mare.
In ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimislia a pierdut 21,6% din populatie; raionul Cantemir – 19,7%, Telenesti – 19,3%, Calarasi – 19%, Hancesti – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Stefan Voda – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. In cazul raionului Nisporeni populatia aproape ca s-a injumatatit si nu din cauza natalitatii scazute, cat din cauza migratiei masive peste hotare.
In aceste conditii, este prognozat ca deja in acest an – 2023 -, numarul persoanelor care intra in campul muncii va fi mai mic decat a celor care se vor pensiona. Noi suntem practic in imposibilitatea mentinerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii.
In aceeasi ordine de idei, constatam cu regret ca anul trecut – 2022 - Republica Moldova a pierdut 37.000 de angajati. Astfel, la finele anului trecut numarul scriptic de angajati din economia nationala a constituit 595.600 de persoane, fiind in descrestere comparativ cu 2021 cu circa 37.000 persoane (632.700 in 2021). Este o reducere cu circa 6% si una dintre cele mai semnificative din ultimele doua decenii. Nu mai putin alarmant este faptul ca trendul se va pastra si pentru 2023, in acest an, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), vor disparea alte 9000 de locuri de munca.
Daca e sa analizam lucrurile la rece, in contextul celor enumerate, concluziile pentru viitorul sectorului constructiilor din Republica Moldova nu sunt tocmai imbucuratoare. Pe motiv ca nu avem raspunsuri certe la mai multe intrebari fundamentale: Pentru cine sa fie construite, bunaoara, noi apartamente, daca populatia fuge din tara ?; In cati ani o familie de tineri ar putea sa-si procure un apartament de 70.000 EURO, atunci cand salariul mediu pe economie este mai mic de 12.000 de lei?; Ce se va intampla cu economia tarii noastre, bazata pe consum, atunci cand vor ”seca” remitentele?; La un moment dat, oare cine va mai investi in acest sector, daca nu va mai exista cerere? ... In acest moment, nu avem raspunsuri clare la aceste intrebari.
Acest articol este comercial*