Vietnamul este o exceptie in lume: in conditiile in care tara are frontiera comuna cu China, nimeni n-a murit de Covid-19 si doar 268 de persoane au fost contaminate. Si nu, nu este o statistica manipulata, chiar daca la conducere este un regim comunist.
Este o tara cu 93 de milioane de locuitori, despre care nu s-a vorbit prea mult de la inceputul crizei generate de noul coronavirus. Si totusi, a fost printre primele tari care au inregistrat, oficial, un caz de Covid-19. Era 23 ianuarie. Un caz importat din China, puternicul sau vecin. Pana aici, nimic neobisnuit.
Neobisnuita este insa situatia care se inregistreaza trei luni mai tarziu. La 22 aprilie, Vietnamul numara doar 268 de cazuri de coronavirus in total. Si niciun mort. Iar 223 dintre aceste cazuri erau deja declarate vindecate. E aproape ca si cum tara n-ar fi fost atinsa de coronavirus.
„Este o veritabila enigma”, spune un epidemiolog de la Institutul Pasteur din Franta, citat de Ouest-France. Arnaud Fontanet nu crede nici in ipoteza unei manipulari a statisticilor, de care ar putea fi banuita aceasta tara condusa in continuare cu mana de fier de un partid comunist.
„Fara indoiala, sunt ceva mai multe cazuri, poate ca sunt si morti, la tara, de care nu stim. Dar daca ar fi fost oameni care sa umple masiv camerele la Urgenta, am fi stiut. Nu exista o actiune guvernamentala pentru a masca situatia”, a declarat o sursa din interiorul tarii.
De altfel, cum retelele sociale sunt foarte utilizate in Vietnam, ar fi fost si imposibil.
Secretele Vietnamului
Si atunci cum se explica succesul? Par sa fie trei secrete ale Vietnamului in lupta cu Covid-19.
1. Vietnamul a actionat dur, dar repede
In Vietnam, scolile sunt inchise din 20 ianuarie. Au fost inchise nu din cauza coronavirusului, ci din cazua Noului An. Numai ca ele n-au mai fost redeschise de atunci. Or, in majoritatea tarilor din Europa, de exemplu, o asemenea masura a fost luata abia in martie.
Granita cu China a fost inchisa de la 1 februarie, o decizie care venea in contradictie cu recomandarile OMS de atunci.
Apoi, incepand cu 30 ianuarie, este creat un comitet de criza interministerial, in care sunt cooptati si oameni de stiinta.
De asemenea, masurile de interzicere a adunarilor cu mai mult de 20 de persoane, apoi a celor cu mai mult de 10 persoane si decizia de a inchide magazinele neesentiale au fost luate mult mai devreme decat in alte tari.
Din punct de vedere politic, intr-un regim democratic ar fi fost imposibil de luat asemenea masuri, in conditiile in care nu existau dovezi ca virusul circula pe scara larga. Populatia occidentala nu le-ar fi acceptat cu siguranta.
Si atunci de ce populatia vietnameza - care a fost, de asemenea, foarte receptiva, inca de la inceputul epidemiei, si in privinta distantarii sociale - a acceptat? E o chestiune care tine de cultura, intr-o tara confucianista, in care grupul are mai mare importanta decat individul.
E si o chestiune politica, totodata, pentru ca vorbim despre o tara in care partidul comunist este la putere de la caderea Saigonului, in 1975, un partid unic care domina societatea.
2. Un control epidemiologic foarte riguros
Populatia vietnameza a acceptat, de asemenea, o strategie extrem de bine tintita in privinta izolarii. Cazurile dovedite sau suspiciunile au fost sistematic documentate, potrivit unui proces epidemiologic bine rodat, care nu a fost contestat nicio clipa.
De indata ce era depistat un caz pozitiv, el era declarat F0 si plasat in izolare la spital. Persoanele care au fost in contact cu el, desemnate cu numele de cod F1, erau testate si puse in carantina, in centre speciale administrate de armata sau la spital. Iar contactele acestor contacti, desemnate ca F2, erau plasate in izolare la domiciliu pentru 14 zile. Daca cineva iesea neautorizat din casa, imediat era denuntat, pentru ca exista un control social foarte riguros in aceasta tara. Si daca un contact F1 la un moment dat devenea pozitiv la coronavirus, el era declarat F0, iar cei care pana atunci erau F2 deveneau F1.
In prezent, Vietnamul are cam 70.000 de persoane in carantina, fiind vorba de persoane F1 sau F2. Printre aceste persoane sunt sute de straini, mai ales dupa ce un pilot britanic contaminat a mers la Buddha Bar, un loc foarte frecventat de straini la Ho Chi Minh.
Nimeni nu a facut vreo exceptie. Si un oficial britanic a fost desemnat ca F1 pentru cateva ore doar pentru ca s-a aflat in aceleasi aeroport cu unul dintre compatriotii sai infectati.
Pentru o urmarire atat de riguroasa a contactelor, autoritatile au facut apel la tehnologie: din 10 martie, toti vietnamezii trebuie sa completeze o declaratie sanitara online. Si urmeaza sa fie pusa la punct in curand si o aplicatie pentru depistarea contactelor.
3. Restrictii cu tinta precisa
Comunitati intregi au fost plasate in carantina, mai ales in nordul tarii, atunci cand situatia a cerut-o. Comunitatea din Son Loi a fost plasata in carantina timp de 20 de zile, incepand cu 13 februarie. Strada Bach Truc din Hanoi a stat inchisa 13 zile, incepand cu 6 martie. La fel si o alta strada, in 2 aprilie, apoi un intreg cartier din Hanoi, la 7 aprilie.
Aceste restrictii foarte bine tintite au fost completate de masuri de izolare si distantare sociala care vizeaza toata tara, incepand cu 1 aprilie si care ar putea fi prelungite pana la sfarsitul lunii.
Portul mastii de protectie in public este obligatoriu, iesirile din casa se pot face numai din motive bine intemeiate si toate adunarile au fost interzise.
In plus, vanzatorii si muncitorii din piete, de exemplu, au fost testati in masa.
Iar autoritatile din Vietnam au pus orez gratuit la dispozitia oamenilor ramasi fara surse de venit in urma acestor masuri. Mai multe „bancomate de orez” au fost instalate pe teritoriul statului asiatic.