Timpurile actuale nu sunt favorabile imigrantilor, scrie The Economist. Cu toate astea, retelele de imigranti castiga tot mai mult teren in Europa. De pilda, Marea Britanie si-a deschis frontierele saptamana trecuta pentru cei dornici de munca. In America, Barack Obama a esuat insa in reformarea legii privind imigrantii, iar candidatii republicani sunt mai degraba in stare sa scurtcircuiteze granitele cu Mexic decat sa-i educe pe copiii celor care stau ilegal in tara lor.
Statele Unite educa cercetatori straini in universitatile lor, dupa care ii expulzeaza, o politica despre care primarul New York-ului, Michael Bloomberg, spune ca este „sinucidere nationala”.
Schimbarile dese de pozitie privind imigrantii nu mai surprind insa pe nimeni, spun jurnalistii britanici. Ele sunt rezultatul ciclic al unei bezne economice combinate cu o crestere a presiunilor asupra tarilor dezvoltate. Guvernele de pretutindeni se intreaba daca are sens sau nu sa se impotriveasca. Pana la urma, diaspora joaca un rol important in cresterea economica.
Vechi retele, noi comunicatii
Retelele de imigranti, precum scotienii, evreii, chinezii ori indienii, au fost deseori o forta economica destul de semnificativa, iar mijloacele de transport accesibile au ajutat la cresterea acestora la nivel global. Astazi, imigrantii au ajuns sa fie in numar tot mai mare.
La ora actuala, pe glob exista 215 milioane de migranti (persoane care migreaza), adica 3% din populatia lumii. Daca ar fi sa-i inglobam intr-o natiune, ar insemna o tara putin mai mare decat Brazilia. The Economist noteaza ca exista mai multi chinezi care traiesc in afara granitelor Chinei decat francezi stabiliti in Franta.
22 de milioane de indieni sunt imprastiati pe mapamond. Micile concentratii de grupuri etnice si lingvistice se gasesc in locuri care mai de care mai surprinzatoare, cum ar fi: libanezi in vestul Africii, japonezi in Brazilia, scotieni in Patagonia sau africani in China. Asemenea retele de migranti se dovedesc insa mult mai eficiente decat companiile atunci cand decid sa se extinda la nivel international. Ele se raspandesc la fel de repede precum informatiile. De exemplu, un trader chinez, care locuieste in Indonezia si observa un loc in care se vand umbrele ieftine, ii va da de stire varului sau din Hong Kong, care cunoaste un proprietar de fabrica de umbrele. Legaturile acestea se dovedesc deseori de incredere. Drept urmare, umbrelele vor ajunge in Jakarta (capitala Indoneziei) inainte ca sezonul de iarna sa se sfarseasca.
In astfel de cazuri, increderea joaca un rol extrem de important, mai ales pe pietele emergente, unde legile nu sunt atat de severe. Tehnologiile moderne nu fac decat sa alimenteze aceste retele, transformandu-le intr-un instrument de business extrem de puternic.
Diaspora ajuta la imprastierea ideilor. Multe dintre mintile slipitoare ale Terrei sunt educate in universitati din Occident. Un procent important din acestia se intorc in tarile natale, luand cu ei cunostintele obtinute in institutiile din Vest, dar si relatiile pe care le stabilesc acolo si pun in practica noi conceptii de dezvoltare a lumii in care traiesc. De exemplu, cercetatorii IT de origine indiana se lauda deseori cu ideile de afaceri ale prietenilor lor din Silicon Valley, SUA. Industria tehnologica din China este dominata insa de asa numitele „broaste testoase” (chinezii care traiesc in strainatate).
Un aspect important al acestui fenomen il reprezinta banii. Da, cei din diaspora cheltuiesc multi bani. Migrantii stabiliti in state dezvoltate nu doar ca trimit bani cash catre familiile din tarile natale. Potrivit unui studiu realizat de Harvard Business School, companiile americane care angajeaza chinezi prefera sa se stabileasca in China decat sa faca un joint-venture cu o firma locala.
Furia manifestata deseori impotriva strainilor se bazeaza pe doua notiuni, si anume: multi migranti solicita ajutor in tarile in care se stabilesc (in special in cele bogate) si sunt deseori dispusi sa lucreze mai mult pentru salarii mai mici, ceea ce duce la o scadere a mediei salariilor pe pietele respective.
Primul motiv invocat nu este general valabil, spun specialistii. Cat despre al doilea, acesta este foarte greu de cuantificat. Sunt studii care arata ca, intr-adevar, competitia imigrantilor, care nu dispun de pregatirea necesara, duce la deprecierea salariilor angajatilor necalificati. Alte cercetari sustin insa ca efectele migratiilor sunt foarte mici, chiar insignifiante.
Este greu de scontat impactul migrantilor asupra bunatastarii unei natiuni. Cert este ca deseori, cei din diaspora au tendinta de a fi mai muncitori si mai inovativi. Acest lucru stimuleaza productivitatea si formarea companiilor. De exemplu, un studiu recent realizat de Universitatea Duke arata ca imigrantii Americii reprezinta 0,12% din populatia SUA, iar o patrime din acestia reprezinta ingineri si oameni de stiinta. Iar daca ne referim si la pietele emergente din Vest, rezulta ca diaspora ajuta tarile bogate sa devina din ce in ce mai eficiente din punct de vedere economic.
Asadar, statele dezvoltate au suficiente motive sa beneficieze de dorinta nestavilita a migrantilor de a trai "intr-o tara mai buna". Problema este a popoarelor sarace, care ar putea parasi in masa locurile natale. Interesant este ca motivatia celor care decid sa lucreze in strainatate nu este emigrarea in sine, ci dorinta de a trai noi experiente si de a acumula abilitati si cunostinte care sa-i ajute in viitor. Migrantii cu studii trimit bani familiilor ramase acasa si se intorc, in cele mai multe cazuri, sa-si deschida intreprinderi. Conform unui studiu citat de revista financiara The Economist, tarile care nu-si pierd mai mult de 20% din absolventii din universitati, popoarele respective, considerate slab dezvoltate, au toate sansele sa devina bogate.
Reteta de succes
Nu doar companiile castiga de pe urma imprastierii ideilor la nivel mondial, ci si guvernele. De exemplu, indienii educati in afara granitelor tarii (printre care si premierul Manmohan Singh - absolvent de Oxford si Cambridge) au jucat un rol extrem de important in realizarea unei reforme economice in India la inceputul anilor `90.
Aproape 500.000 de chinezi au studiat in strainatate, dar s-au intors in tara lor. Cei mai multi, in ultimii 10 ani. Acestia fac parte, la ora actuala, din consilierii guvernantilor si se numara printre cei care sustin Partidul Comunist. Cheng Li, de la Brookings Institution estimeaza ca in 2012, Partidul Comunist va reprezenta 15-17% din Comitetul Central, de la 6% in 2002. De altfel, putine "broaste testoase" cred ca democratia se va instaura in China. Insa acesti chinezi au vazut cum se intampla lucrurile in democratie, ca tarile care au adoptat acest regim politic sunt bogate, linistite si mai stabile decat China.
In ceea ce-i priveste pe batrani si pe cei "de moda veche", dorinta ca tarile sa-si inchida granitele strainilor este de inteles, dar periculoasa in acelasi timp. Migratia aduce tineri in tarile cu populatie imbatranita si permite ideilor sa circule liber - lucru benefic atat pentru cei care ajung in diverse destinatii, doar cu cateva valize si multe visuri, cat si pentru cei care ar trebui sa-i astepte pe acestia din urma cu bratele deschise.