La fel ca un elev perfectionist care vrea sa compenseze pentru faptul ca este mic de statura, Estonia incearca mereu sa iasa in evidenta. Aceasta tara baltica de doar 1,3 milioane de locuitori a fost primul stat din lume care a introdus votul online si care a oferit internet public gratuit.

Estonia a fost si prima dintre fostele republici sovietice care a adoptat moneda euro. La exact doi ani dupa acest eveniment, pe 1 ianuarie 2013, capitala Tallinn va deveni cel mai mare oras din lume si prima capitala care sa ofere transport public gratuit tuturor locuitorilor sai, scrie Financial Times.

Poate parea nefiresc ca un promotor al pietei libere ca Estonia (tara a primit cu bratele deschise investitorii straini, a introdus o cota unica de impozitare si a privatizat rapid sectoarele principale ale economiei) ofera acum ceva care aduce aminte de socialismul de stat. Insa asa cum este normal in politica baltica, chestiunea transportului gratuit este mai complexa decat pare la prima vedere.

Pozitia autoritatilor urmeaza intocmai linia europeana cand face referire la coeziune sociala, crearea de posibilitati si preocuparea pentru mediu, dupa cum a explicat primarul Edgar Savisaar la o conferinta dedicata initiativei, in octombrie. "Familiile cu venituri mici sau medii si cu copii au suferit mult in timpul recesiunii, iar transport public gratuit le va oferi mai multa mobilitate, va permite somerilor sa fie mai uniti si va promova comertul deoarece consumatorii se vor putea misca mai liber", a spus Savisaar.

Probabil ca primul indiciu ca politica locala joaca un rol cel putin la fel de important ca generozitatea municipala a venit cand Savisaar a declarat ca un primar al unui oras scandinav i-a spus "nu aveti idee cat i-ati incitat pe cei din opozitie si cat de agitati ne-ati facut pe noi".

Criticii spun ca primarul umbla dupa voturi cu autobuzul gratuit


Introducerea transportului public gratuit a fost aprobata printr-un referendum local in luna martie a anului trecut, cand 75% din locuitorii capitalei estoniene s-au exprimat pentru aceasta initiativa. Procentul nu a fost si mai mare pentru ca oponentii primarului, inclusiv cei din coalitia de guvernare, refuza categoric sa voteze pentru orice propunere semnata de Savisaar. Acestia considera transportul public gratuit o initiativa populista, gandita pentru a-i intari sustinerea in randurile pensionarilor si a altor grupuri cu venituri reduse, inclusiv un numar mare de etnici rusi.

Criticii arata ca, din moment ce bugetul Tallinnului este dependent de rezidentii inregistrati care platesc impozitul local pe venituri, transportul gratuit pentru rezidenti (si nu pentru turisti sau navetisti care vin din localitati limitrofe) va deturna fonduri de la alte orase cu nevoi mai mari.

Primarul a respins aceasta ipoteza. "Nimeni nu va pierde bani, ba chiar baza noastra de venituri va fi imbunatatita in urma acestei decizii. Nu este adevarat ca transportul public gratuit va fi platit de cei care nu locuiesc aici si de soferi", s-a aparat Savisaar. "Potrivit estimarilor noastre, in jur de 20-40.000 de oameni locuiesc in oras dar nu sunt inregistrati ca rezidenti. Nu m-as mira sa vad ca mai multe persoane se vor muta in Tallinn ca rezultat al acestei initiative."

Oricare ar fi motivul adevarat din spatele transportului public gratuit, decizia din capitala Estoniei este fara indoiala o mutare curajoasa care duce conceptul la un nou nivel. In prezent, cel mai mare oras care ofera un serviciu comparabil este Aubagne din sudul Frantei, dar care are doar un sfert din populatia de 400.000 de oameni a Tallinnului. Un raport realizat de Departamentul de Stiinte ale Transportului din Institutul Regal al Tehnologiei din Suedia (KTH) de-abia isi poate ascunde entuziasmul fata de "experimentul care ofera o oportunitate unica de a investiga impactul unei asemenea decizii."

"Obiectivele principale ale acestei masuri sunt impulsionarea trecerii de la transportul cu automobilul propriu la cel public, imbunatatirea mobilitatii somerilor si a grupurilor cu venituri mici, si majorarea incasarilor din impozite locale prin incurajarea cetatenilor sa se inregistreze ca rezidenti ai Tallinnului", arata raportul KTH, care totusi omite sa mentioneze ceea ce criticii vad ca obiectivul cel mai important, anume realegerea lui Edgar Savisaar la primarie.

Tallinn va fi un deschizator de drumuri


Implicarea suedezilor nu numai ca da impresia impartialitatii academice, dar va produce si date cu adevarat folositoare, deoarece experienta altor localitati in domeniul transportului public gratuit nu se apropie de a reprezenta un indrumar in acest domeniu.

De exemplu, micul oras belgian Hasselt a inceput sa ofere transport gratuit cu autobuzul in 1996. "In prima zi, numarul de calatori a crescut de la 1.000 la 8.000 si a ramas la acest nivel", a spus Marc Verachtert, administratorul orasului. "Am oferit mobilitate multor persoane. Inainte de aceasta initiativa, un sfert din vizitatorii spitalelor veneau foloseau autobuzul; apoi aceasta cifra a crescut la trei sferturi", a adaugat Verachtert, care a recunoscut ca inainte ca autobuzele sa fie gratuite el nici nu se urcase in vreunul. De atunci, Verachtert a devenit un fel de propovaduitor al ideii.

Insa in Tallinn, care are o retea bine dezvoltata de tramvaie, autobuze si troleibuze cu rute de peste 700 km, si unde transportul public este gratuit deja pentru mai multe grupuri sociale (doar 8% dintre pasageri platesc costul intreg al biletelor), o evolutie similara este improbabila, potrivit viceprimarului Taavi Aas.

"Calculele noastre arata ca numarul pasagerilor va creste cu circa 15% in primele luni. Nu este niciun pericol ca reteau sa fie supraincarcata", crede Aas.

Aas a explicat si ca in multe orase europene, transportul public primeste deja subventii importante. In Tallinn, veniturile din vanzarea biletelor acopera doar 30-40% din bugetul anual al transportului, iar subventionarea restului nu ar fi o masura atat de drastica pe cat pare. Orase precum Viena, unde biletele pe liniile interne costa chiar si un euro, ofera practic deja transport gratuit. Din fericire pentru Savisaar, acest cost de un euro inseamna ca nu Viena se poate lauda ca este prima capitala unde oamenii merg gratis cu autobuzul.