Banca Mondiala si-a revizuit estimarile de crestere pentru cele sase state din Balcanii de Vest, pana la 3,2% in 2018, de la 3,3% cat estima anterior, si a avertizat ca este nevoie de reforme structurale daca regiunea vrea sa inregistreze o crestere sustenabila pe termen mediu, informeaza Reuters, preluata de Agerpres.
Publicat:23.04.2018, 07:05
De asemenea, Banca Mondiala se asteapa ca regiunea Balcanilor de Vest (care cuprinde Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Bosnia-Hertegovina si Kosovo) sa înregistreze o crestere de 3,5% în 2019, mai putin decât avansul de 3,6% preconizat într-un raport publicat în luna noiembrie a anului trecut.
Institutia financiara internationala a identificat protectionismul comercial, normalizarea dobânzilor la nivel global, potentialul redus de crestere si incertitudinile cu privire la politicile interne, drept principalele riscuri la adresa prognozelor sale.
"Aceste riscuri pot fi temperate prin rationalizarea cheltuielilor pentru constituirea spatiului fiscal necesar în vederea unor reforme care sa creasca potentialul de crestere precum si printr-o abordare mai strategica în vederea stimularii competitvitatii", a subliniat Banca Mondiala.
Înainte de criza financiara globala din 2008, statele din Balcanii de Vest au fost inundate cu capital ieftin, ceea ce a alimentat o crestere economica de 5-7% pe an. În ultimii ani însa Fondul Monetar International si alte organizatii internationale au recomandat celor sase state din Balcanii de Vest sa îsi restructureze sectoarele publice, sa reformeze sistemele de pensii si sa privatizeze companiile de stat pentru a raspunde la cresterea deficitelor bugetare si a somajului.
Banca Mondiala atrage atentia ca desi rata somajului a scazut anul trecut în majoritatea statelor din Balcanii de Vest, ea variaza totusi între 13,5% în Serbia si 30,4% în Kosovo. "Peste 80% din noile locuri de munca au fost în servicii, în principal în retail si comertul angro, sprijinite de cresterea consumului", a informat Banca Mondiala.
Pe de alta parte, doar Serbia si Bosnia-Hertegovina au înregistrat excedente bugetare în 2017, iar restul statelor din Balcanii de Vest au continuat sa înregistreze deficite, din cauza majorarii cheltuielilor si a subventiilor sociale prost tintite. Pentru a remedia aceasta situatie, Albania, Muntenegru si Kosovo vor sa relanseze investitii de capital care stimuleaza cresterea economica.
"Investitiile publice atente si managementul bugetar va ajuta la minimizarea riscurilor fiscale asociate cu aceste investitii", se arata în raportul Bancii Mondiale.
Ce şanse reale au ţarile din Balcani sa intre în UE
Sase tari din Balcani - Macedonia, Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia si Kosovo - aspira sa adere la Uniunea Europeana, însa Bruxellesul a avertizat ca drumul care trebuie parcurs ramâne unul lung.
Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat în turneu în Balcani la începutul anului, a reiterat strategia pentru regiune dezvaluita la începutul lunii februarie: "Usa UE este deschisa noilor aderari însa numai atunci când fiecare tara va îndeplini criteriile" de aderare.
Criterii care raspund "nevoii de reforme fundamentale", în ceea ce priveste statul de drept si lupta împotriva coruptiei, stabilirea unor "relatii de buna vecinatate", precum si rezolvarea litigiilor frontaliere, o mostenire a conflictelor din 1990 din fosta Iugoslavie.
Locuitorii din Balcani considera adesea UE ca o promisiune de prosperitate necunoscuta lor. Numai în 2018, potrivit Comisiei Europene, este prevazut un ajutor de preaderare de circa 1,07 miliarde de euro, în plus fata de cele 9 miliarde de euro acordate între 2007 si 2017. Mai mult, companii europene au investit 10 miliarde de euro în ultimii cinci ani.
Serbia, cea mai mare tara din Balcanii Occidentali, si Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderarii la UE, cu negocieri deschise si chiar un termen de aderare preconizat pâna în 2025. Presedintele sârb de centru-dreapta, Aleksandar Vucic, vede în aceasta data o sursa "de motivatie foarte importanta pentru cetatenii sai".
Vucic i-a avertizat însa pe cetatenii sârbi, multi dintre ei înca atasati de alianta istorica cu Moscova, ca "trebuie luate decizii dificile" cu privire la Kosovo, a carui independenta Belgradul nu o recunoaste.
În Muntenegru, Miscarea Europeana, un grup de presiune pro-UE, a estimat "descurajator" faptul ca Bruxellesul considera termenul de 2025 o perspectiva "extrem de ambitioasa". Si, înca o data, Jean-Claude Juncker a avertizat ca este vorba despre o "data estimativa, o data de încurajare".
Aderarea la UE, soluţia cea mai buna de a pune capat tensiunilor nesfârsite din Balcani
Termenul este cu atât mai neclar pentru Macedonia, Albania, Kosovo si Bosnia-Hertegovina.
Candidata din 2014, Tirana spera sa înceapa negocierile de aderare în 2018. Premierul socialist Edi Rama a declarat ca tara sa vrea sa "faca progrese rapide si, de ce nu, sa aderare la UE în acelasi timp" cu Serbia. În opinia sa, UE este cea mai buna cale de a pune capat tensiunilor nesfârsite din Balcani.
"Mingea este în terenul nostru", a afirmat analistul politic albanez Lutfi Dervishi, referindu-se în special la lupta împotriva crimei organizate si a coruptiei.
Macedonia trebuie sa rezolve disputa asupra numelui cu Grecia care dureaza de peste un sfert de secol, sperând sa ridice astfel vetoul Atenei. Discutiile par sa progreseze. Premierul macedonean, Zoran Zaev, crede ca tara sa se afla "pe drumul cel bun" si spera ca va "ajunge din urma Serbia si Muntenegru". Cu toate acestea, ministrul de externe macedonean, Nikola Dimitrov, a mentionat recent senzatia incomoda a concetatenilor sai de a se simti "blocati în sala de asteptare".
La Sarajevo, liderul musulmanilor bosniaci, Bakir Izetbegovic, a declarat ca se simte încrezator ca poate "sa se alature celor care înainteaza pe drumul catre UE", cu toate ca tara este afectata de o conducere divizata, între bosniaci, croati si sârbi.
Prooccidentali, kosovarii asteapta liberalizarea vizelor de catre UE. Presa a remarcat ca propunerile Comisiei nu sunt foarte încurajatoare, mentionând declaratiile sale potrivit carora Kosovo va merge "pe calea europeana doar atunci când circumstantele obiective o vor permite".
Presedintele Hashim Thaçi si-a exprimat regretul pentru "lipsa aceleiasi pozitii" în rândul statelor membre ale UE, dintre care cinci nu recunosc independenta Kosovo. "Însa Kosovo nu se va cufunda în disperare", a afirmat el.
