Presedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care se afla la putere din 2014, a fost reales in functie cu 89,6% dintre voturile exprimate. Acesta obtine astfel un nou mandat de 6 ani, anunta luni Autoritatea Electorala egipteana, citata de AFP. Cu toate acestea, dupa mai bine de un deceniu de cand generalul el-Sisi se afla la putere, economia s-a prabusit, in contextul in care tara a cheltuit sume uriase pentru proiecte de infrastructura spectaculoase, de care egiptenii nu se bucura, din cauza saraciei generalizate.

Presedintele Autoritatii Electorale, Hazem Badawy, anunta ca prezenta la vot a atins un nivel ”fara precedent” de 66,8% dintre cei 67 de milioane de alegatori egipteni. Peste 39 de milioane de alegatori egipteni au votat cu Abdel Fattah el-Sisi care se afla la putere de un deceniu. 

Economia s-a prabusit de cand Sisi a preluat puterea 

Egiptenii care au iesit in strada pentru a-l sustine pe generalul devenit presedinte in urma cu un deceniu nu sunt atat de fericiti pe cat sperau sa fie ca acesta ii va conduce pentru alti 6 ani, relateaza BBC. 

In timp ce Sissi se pregateste de-al treilea mandat consecutiv in fruntea statului, economia care este in declin ii preocupa tot mai mult pe egipteni.  In ultimele noua luni, lira egipteana si-a pierdut peste 50% din valoare in raport cu dolarul american. In conditiile in care economia egipteana depinde in mare masura de importuri, preturile produselor de baza au crescut vertiginos, dincolo de posibilitatile multor gospodarii, iar piata neagra a valutei a inflorit. 

Promisiunile de prosperitate nu au fost indeplinite 

De cand Sisi a devenit presedinte, in 2014, la un an dupa ce a condus inlaturarea de catre armata a predecesorului sau, Mohammed Morsi, in Egipt se cheltuiesc sume uriase pentru proiecte de infrastructura de anvergura. Au fost extinse soselele si construite pasaje supraterane, iar langa Cairo a fost ridicata o noua capitala care costa miliarde de dolari si care de-abia este populata. Criticii spun ca aceasta "imprudenta financiara" a secatuit o mare parte din resursele economice ale tarii si a creat un nivel fara precedent al datoriei care a paralizat economia. 

Sustinatorii presedintelui considera ca dezvoltarea urbana a facut viata oamenilor mai usoara si va contribui la atragerea investitiilor straine atat de necesare, ceea ce va duce in cele din urma la vremuri mai prospere. Walid Gaballah, economist si membru al Societatii egiptene pentru economie politica, statistica si legislatie, considera ca aceste proiecte au creat locuri de munca si au reusit sa aiba un impact important in rezolvarea problemei somajului din Egipt. 

De asemenea, el considera ca o parte din vina pentru actuala criza economica apartine fortelor globale. "Toate rezervele de economii ale guvernului au fost consumate de pandemia de coronavirus. Apoi a venit razboiul din Ucraina, care i-a determinat pe multi investitori straini sa isi scoata banii din bancile egiptene", sustine acesta. 

Guvernul a atras in mod repetat atentia asupra investitiilor sale in programe de asistenta sociala care ofera o protectie pentru cei mai saraci si mai vulnerabili egipteni, insa, cu toate acestea, oamenii continua sa se planga de conditiile de trai din ce in ce mai proaste. Cifrele oficiale arata ca aproape 30 % din cei 100 de milioane de locuitori ai Egiptului traiesc sub pragul saraciei. 

Din 2016, guvernul a imprumutat peste 20 de miliarde de dolari de la Fondul Monetar International (FMI) pentru a-si finanta bugetul. In acelasi timp, masurile de austeritate, considerate necesare pentru "reforma economica" a tarii au determinat eliminarea subventiilor aplicate mai multor produse de baza, ceea ce a dus la cresterea preturilor.