Zeci de avioane de realimentare au fost urmărite îndreptându-se din SUA spre Europa sau mai departe de ea, posibil pentru a sprijini avioanele B-2 care pot transporta bombele antibuncăr, armele despre care experții spun că ar putea distruge instalația nucleară iraniană de la Fordo – o țintă majoră a Israelului, potrivit The Guardian, Wall Street Journal și Associated Press, scrie hotnews.ro
Cea mai bună șansă de a distruge cea mai fortificată instalație a programului nuclear iranian este o bombă gigantică americană care nu a fost niciodată folosită în război.
GBU-57 – numită și Massive Ordnance Penetrator – este un colos de 13.600 de kilograme învelit într-un aliaj de oțel de înaltă densitate, conceput să străpungă zeci de metri de stâncă înainte de a exploda.
Analiștii militari au afirmat că această bombă de mari dimensiuni are cele mai mari șanse de a ajunge la ținte precum instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo, pe care Iranul a îngropat-o sub un munte.
„Pentru asta a fost concepută”, a declarat pentru Wall Street Journal Mark Cancian, care a lucrat la Pentagon în domeniul achizițiilor și bugetului, inclusiv pentru programe precum Massive Ordnance Penetrator (MOP).
„Este o armă cu adevărat specializată pentru un set foarte specializat de ținte care nu apar foarte des”, a spus Cancian.
Bomba poate penetra 60 de metri de stâncă
Înainte de apariția bombelor anti-buncăr, armata a luat în calcul să folosească armele nucleare pentru a distruge ținte precum cea de la Fordo, dar acestea au fost considerate inacceptabile din motive politice, a declarat Cancian, actualmente consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Ulterior, SUA au lucrat la o nouă alternativă convențională și au cheltuit aproximativ 400 de milioane de dolari pentru a dezvolta și perfecționa MOP, a spus el.
SUA dispun acum de aproximativ 20 de astfel de bombe gigantice, proiectate pentru a fi lansate de bombardiere stealth B-2. Unele estimări vorbesc despre mai multe.
Se presupune că bomba poate pătrunde la aproximativ 61 de metri sub suprafață înainte de a exploda, iar bombele pot fi lansate una după alta, forând tot mai adânc cu fiecare explozie succesivă, scrie Associated Press.
Instalația Fordo este este construită în coasta unui munte din apropierea orașului Qom, la aproximativ 95 de kilometri sud-vest de Teheran.
Se crede că construcția a început în jurul anului 2006, instalația devenind operațională pentru prima dată în 2009 – același an în care Teheranul a recunoscut public existența sa.
În plus față de faptul că se află la o adâncime estimată la 80 de metri, sub stâncă și sol, situl ar fi protejat de sisteme de rachete sol-aer iraniene și rusești.
Totuși, aceste sisteme de apărare aeriană au fost probabil deja lovite în campania israeliană.
Manevre militare: SUA au distrus deja o replică a sitului Fordo
Potrivit unui articol publicat în 2019 în New York Times, la un moment dat, Pentagonul a construit o replică a sitului Fordo și l-a bombardat experimental cu un dispozitiv de 13.600 de kilograme.
O înregistrare video secretă a atacului i-a fost prezentată ulterior de Leon Panetta, secretar al apărării în timpul președinției lui Barack Obama, politicianului israelian Ehud Barak.
„Bomba a distrus macheta în deșert”, a relatat ziarul.
SUA ar putea, de asemenea, să ia în considerare atacarea celuilalt sit de îmbogățire nucleară al Iranului, Natanz.
Deși o instalație subterană mai mică a fost distrusă de bombardament vineri, AIEA consideră că o instalație aflată undeva între 8 și 12 metri sub pământ este relativ intactă, deși armata israeliană a contestat acest lucru.
Dacă SUA s-ar implica, ar fi logic să atace ținte fortificate precum Fordo și Natanz, a declarat pentru Wall Street Journal Mick Mulroy, fost secretar adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu. Distrugerea acestora ar putea necesita câte șase bombe MOP fiecare, a spus el.
Bomba poartă un focos convențional, însă Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că Iranul produce uraniu puternic îmbogățit la Fordo, ceea ce ridică posibilitatea ca material nuclear să fie eliberat în zonă dacă GBU-57 A/B ar fi folosită pentru a lovi instalația.
Cu toate acestea, loviturile israeliene împotriva unui alt sit nuclear iranian, Natanz au provocat doar contaminarea sitului în sine, nu și a zonei înconjurătoare, a declarat AIEA.
Un singur tip de avion
Există un singur tip de avion care poate transporta și arunca peste Fordo o bombă precum Massive Ordnance Penetrator: un bombardier B-2.
B-2 poate transporta o încărcătură utilă de 18.000 de kilograme, dar Forțele Aeriene ale SUA au declarat că au testat cu succes un B-2 încărcat cu două bombe GBU-57 A/B – o greutate totală de aproximativ 27.200 de kilograme.
Bombardierul strategic are o rază de acțiune de aproximativ 11.000 de kilometri fără realimentare și de 18.500 de kilometri cu o realimentare și poate ajunge în orice punct din lume în câteva ore, potrivit Northrop Grumman.
Nu au existat informații noi cu privire la desfășurarea bombardierelor B-2 care ar putea fi utilizate pentru a ataca situl de la Fordo.
Luni seară, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că a „ordonat desfășurarea de capacități suplimentare” la Comandamentul central al SUA în Orientul Mijlociu, un exercițiu despre care a spus că a fost „pentru a ne consolida poziția defensivă în regiune”.
Semne că Pentagonul ia în calcul raiduri aeriene
Cu toate acestea, indicii conform cărora Pentagonul are în vedere un raid aerian cu rază lungă de acțiune au fost oferite de mișcarea a peste 31 de avioane de realimentare ale US Air Force. Avioanele, majoritatea KC-135 Stratotanker și KC-46 Pegasus, scrie The Guardian.
Acestea au fost urmărite duminică de AirNav Systems, un site de monitorizare a zborurilor, în timp ce se îndreptau spre spre Europa. Marți au mai fost raportate unele avioane care zburau mai departe spre est.
Bombardierele B-2 ale US Air Force operează de obicei de la un număr limitat de baze: Whiteman în Missouri, Fairford în Gloucestershire și, mai ales, baza izolată Diego Garcia din sudul Oceanului Indian, închiriată acum de Marea Britanie pentru SUA de la Mauritius.
În octombrie anul trecut, bombardierele B-2 au atacat cinci instalații de armament subterane ale Houthi, plecând de la baza Whiteman, la 12.800 de kilometri distanță.
Diego Garcia este mult mai aproape de Fordo, o călătorie de 5.150 de kilometri, care ar necesita realimentare pe drumul de întoarcere, după ce un bombardament asupra siturilor nucleare iraniene ar fi fost finalizat.
Deși un B-2 poate transporta două bombe de distrugere a buncărelor, un asalt serios al SUA destinat eliminării instalației ar necesita probabil desfășurarea a mai mult de un bombardier.
Imaginile prin satelit din luna mai au confirmat prezența a șase bombardiere B-2 la Diego Garcia, aproximativ jumătate din numărul total considerat operațional în orice moment – dar nu există informații mai recente.
Pregătiri americane
Nu există o lipsă de mijloace militare disponibile în cazul în care SUA doresc să organizeze un atac extins care să vizeze orice apărare antiaeriană rămasă și locurile de lansare a rachetelor, înainte de intervenția bombardierelor.
Un al doilea grup de atac construit în jurul portavioanlor, condus de USS Nimitz, a fost trimis din Asia de Est către Orientul Mijlociu la începutul acestei săptămâni, unde se va alătura portavionului USS Carl Vinson, care operează deja relativ aproape de Iran, în jurul Mării Arabiei.
Cel puțin trei distrugătoare americane se află acum, de asemenea, în estul Mediteranei.
Soluții alternative israeliene
Israelul are de asemenea un plan pentru Fordo și capacitatea de a-l pune în aplicare pe cont propriu, a spus un înalt oficial militar israelian, fără a da detalii.
De asemenea, Israelul are o viziune mai largă asupra misiunii sale, atacând conducerea militară și oamenii de știință nucleari ai Iranului, precum și componentele programului nuclear în sine.
Ehud Eilam, fost cercetător al Ministerului Apărării din Israel, a declarat că Israelul ar putea trimite un număr mare de bombe penetrante proprii, mai mici, pentru a pătrunde în Fordo, așa cum a făcut Israelul când l-a ucis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, într-un buncăr de sub Beirut.
De asemenea, ar putea încerca un raid riscant al comandourilor sau mijloace mai secrete, cum ar fi atacurile cibernetice și asasinatele țintite, a spus el.
O bombă antibuncăr va rămâne însă soluția mai simplă și mai bună pentru Israel.