Canadienii sunt chemaţi astăzi la urne într-un scrutin anticipat care ar putea schimba fundamental direcţia politică a ţării. Alegerile federale din 28 aprilie vor duce la formarea unui nou parlament şi la desemnarea unui prim-ministru, într-un context electoral tensionat, marcat de ingerinţe externe şi nelinişti interne. Secţiile de votare vor funcţiona timp de 12 ore, cu program adaptat fiecărui fus orar, transmite adevarul.ro.
La nivel federal sunt înregistrate 16 partide politice, însă doar cinci dintre acestea au şanse reale de a intra în parlament, conform celor mai recente sondaje. În fruntea listei se află Partidul Liberal, condus de actualul prim-ministru Mark Carney, urmat de Partidul Conservator al lui Pierre Poilievre. Noul Partid Democrat (NDP), Partidul Verzilor şi Blocul Québécois – o formaţiune regională cu agendă separatiștă – completează tabloul politic al competiţiei.
Campania electorală s-a derulat sub semnul instabilităţii externe
Președintele american Donald Trump a provocat indignare în rândul opiniei publice canadiene după ce a reluat ideea anexării Canadei drept „al 51-lea stat american”. Tarifele impuse de administraţia de la Washington și declarațiile controversate ale liderului american au reconfigurat prioritățile electorale și au impulsionat sprijinul pentru liberalii lui Carney.
La începutul anului, conservatorii conduceau detașat în sondaje, însă valul de naționalism trezit de ieșirile lui Trump a inversat tendințele. În ultimele zile ale campaniei, liberalii par să fi recâștigat teren, fiind cotaţi cu cele mai mari șanse de a obţine o majoritate parlamentară care să le permită formarea guvernului fără a depinde de o coaliţie.
Campania s-a încheiat într-un climat de doliu național
Sâmbătă seara, un SUV a intrat în mulțime la un festival comunitar din Vancouver, provocând moartea a 11 persoane. Incidentul a modificat agenda ultimelor zile de campanie: Carney a anulat un miting programat la Hamilton pentru a adresa un mesaj de solidaritate naţiunii, în timp ce liderul conservator a vizitat comunitatea filipineză din Mississauga, oraş apropiat de Toronto, relatează BBC.
Duminică, Carney a făcut un ultim efort electoral, cu opriri în Saskatchewan, Alberta și Columbia Britanică, încercând să diminueze avansul conservatorilor în vestul ţării. În acelaşi timp, Poilievre s-a concentrat pe Ontario – o provincie-cheie cu 122 de locuri în Parlament, din totalul celor 343. Pentru o majoritate absolută, un partid trebuie să obțină minimum 172 de mandate.
Mark Carney, fost guvernator al Băncii Canadei și ulterior al Băncii Angliei, s-a prezentat drept liderul potrivit pentru a conduce ţara prin criza actuală. În discursurile sale, a avertizat că președintele Trump reprezintă „o amenințare existențială” la adresa suveranității canadiene și a cerut o reorientare a relațiilor comerciale către parteneri „fiabili” precum Regatul Unit şi Uniunea Europeană.
De partea cealaltă, Pierre Poilievre a exploatat nemulțumirile legate de creșterea costurilor de trai, lipsa locuințelor accesibile și rata criminalităţii, promiţând „schimbarea de care Canada are nevoie”. Conservatorul l-a criticat dur pe fostul premier Justin Trudeau, pe care l-a acuzat că a lăsat în urmă „un deceniu pierdut” pentru clasa de mijloc.
Partidele mai mici, precum NDP și Blocul Québécois, s-au confruntat cu dificultăţi în atragerea electoratului. Liderul NDP, Jagmeet Singh, care candidează într-un colegiu din zona Vancouverului, a fost prezent la festivalul unde s-a produs atacul de sâmbătă. Emotiv, el a cerut alegătorilor să susţină candidaţii NDP „pentru a echilibra puterea la Ottawa”.
Importanța legislativelor
Alegerile din Canada sunt privite de mulţi ca un referendum indirect asupra modului în care ţara trebuie să răspundă provocărilor impuse de vecinul său din sud. Deşi preşedintele Trump nu a comentat direct scrutinul canadian, poziţia administraţiei sale a fost clar exprimată: secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat într-un interviu televizat că „preşedintele este convins că Canada s-ar descurca mai bine ca stat al SUA”.
Votul se desfăşoară pe parcursul a şase fusuri orare, cu deschiderea urnelor la ora 8:30 ora locală (15:00, ora României) în Newfoundland și Labrador și închiderea lor în Columbia Britanică, la ora 19:00 PST (05:00, ora României, marți dimineață). Peste șapte milioane de cetăţeni și-au exprimat deja votul anticipat – un număr record care poate influenţa decisiv rezultatul final, aşteptat în noaptea de luni spre marţi începând cu ora 06:00 (ora României).