Francezii vor avea de ales intre nu mai putin de 12 candidati la alegerile prezidentiale de duminica insa doar cativa sunt cotati cu o intentie de vot semnificativa pentru scrutinul in care presedintele Emmanuel Macron va incerca sa obtina un nou mandat de 5 ani, scrie AFP.
Daca nu va avea loc o surpriza uriasa, Macron, surprinzatorul castigator al alegerilor prezidentiale din 2017, va afla duminica adversarul cu care se va confrunta in turul doi al alegerilor ce vor avea loc pe 24 aprilie.
Sondajele de opinie arata ca el se va confrunta din nou cu o provocare puternica din partea dreptei franceze in contextul razboiului din Ucraina si a strategiei sale de a-i „enerva” pe cei care nu au dorit sa se vaccineze impotriva coronavirusului.
Marine Le Pen va vedea la randul ei daca repozitionarea usor inspre centru din ultimii ani va fi suficienta pentru a-i convinge pe conservatorii francezi sa o aleaga in detrimentul lui Valerie Pecresse, candidata dreptei traditionale.
Scrutinul de duminica va reprezenta un adevarat test pentru conservatorii francezi care in 2017 s-au vazut infranti de Le Pen in urma scandalului urias in care a fost implicat candidatul lor, Francois Fillon, tocmai in mijlocul campaniei electorale.
Faptul ca acesta, condamnat la inchisoare in decembrie 2020, a fost numit in conducerea unei mari companii rusesti apropiate de Kremlin la sfarsitul anului trecut, nu a trecut neremarcat de catre opozitie.
Stanga franceza, mai divizata decat oricand, va vedea la randul ei in ce masura electoratul a uitat de mandatul plin de probleme al lui Francois Hollande, fostul presedinte socialist care a ales sa nici nu mai candideze in 2017 din cauza popularitatii extrem de scazute.
Uite cine sunt principalii candidati la alegerile prezidentiale organizate in Franta duminica, in functie de afilierea lor ideologica:
Dreapta radicala
Marine Le Pen
Politiciana in varsta de 53 de ani, deja o veterana a politicii franceze, va face o a treia incercare de a ajunge presedinte al Frantei dupa ce in 2017 a ajuns in turul doi pe fondul scandalurilor care au macinat campania lui Francois Fillon.
Anul acesta ea avut o campanie mai aparte din care au lipsit mitingurile spectaculoase, Le Pen optand pentru intalniri mai modeste cu alegatorii si incercand sa se prezinte ca fiind mai mainstream, moderata si competenta comparativ cu ceilalti candidati ai dreptei radicale.
Marine Le Pen s-a distantat inclusiv de pozitii ale sale din trecut, analistii considerand ca ea isi va juca viitorul politic duminica si pe 24 aprilie, daca va ajunge in turul doi, cum par sa indice sondajele de opinie.
Eric Zemmour
Fostul jurnalist, analist TV si autor de carti bestseller are un numar important de sustinatori la nivel national datorita opiniilor sale vehemente anti-islam si anti-imigratie care i-au permis sa atraga de partea sa atat sustinatori ai lui Marine Le Pen, cat si ai dreptei traditionale.
Candidatura surpriza a lui Zemmour a rasturnat cu fundul in sus campania dreptei franceze, acesta fiind acuzat de conservatori ca a rupt frontul comun al fortelor traditionale impotriva lui Le Pen.
Ca nou venit in politica, candidatul in varsta de 63 de ani s-a bucurat de o pozitie puternica in sondajele de opinie facute in toamna anului trecut dar gafele si stilul sau fara compromisuri l-au facut sa ramana semnificativ in urma lui Le Pen in sondaje.
Dreapta traditionala
Valerie Pecresse
Presedintele Consiliului National al Ile-de-France, provincia capitalei Paris, i-a surprins pe multi prin castigarea nominalizarii „Les Republicains”, partidul traditional de centru-dreapta din Franta, devenind prima femeie ce va candida la alegerile prezidentiale din partea acestei formatiuni.
Fost ministru al bugetului, ea l-a acuzat pe Macron ca a cheltuit excesiv si ca este bland in ceea ce priveste infractionalitatea, dar campania acesteias-a chinuit sa castige teren dupa un prim miting electoral dezastruos in luna februarie care i-a afectat imaginea.
Sondajele de opinie facute pana acum arata ca Pecresse, care se prezinta ca o liberala pe subiecte sociale, nu a reusit sa atraga din votantii lui Emmanuel Macron si ai dreptei mai radicale de care are nevoie pentru a putea intra in turul doi. Cu undeva catre 9% din intentia de vot, ea este mai aproape de Eric Zemmour decat de Palatul Elysee.
Centru
Emmanuel Macron
Presedintele francez in exercitiu, un pro-european in varsta de 44 de ani, se bucura de un avans confortabil in sondaje, desi acesta a scazut in ultimele saptamani, perioada in care Le Pen a castigat teren.
Criticat dinspre stanga datorita virajului sau catre dreapta in ultimii 5 ani, el promite mai multe reduceri de taxe, o reforma a sistemului de asistenta sociala si majorarea varstei de pensionare daca va deveni primul presedinte francez dupa Jacques Chirac care castiga un al doilea mandat.
Vazut drept un aparator al valorilor republicane franceze datorita pozitiilor sale dure fata de „separatismul islamist”, el a reusit sa atraga in tabara sa numerosi votanti de dreapta deziluzionati de scandalurile de coruptie care au macinat „Les Republicains” in ultimii ani.
Criticat din cauza convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu presedintele rus Vladimir Putin dupa izbucnirea razboiului din Ucraina, el va dori probabil ca alegatorii sa uite despre comentariile sale din ultimii ani vizavi de „redeschiderea dialogului strategic” cu Rusia si „moartea cerebrala” a NATO.
De altfel, el a declarat la jumatatea lunii martie ca razboiul din Ucraina a dat „un soc electric” Aliantei Nord-Atlantice.
Stanga
Anne Hidalgo
Primarul Parisului si-a asumat deloc usoara sarcina de a incerca sa revigoreze soarta Partidului Socialist, in prabusire dupa esecurile usturatoare inregistrate la alegerile prezidentiale si parlamentare din 2017.
In varsta de 62 de ani, socialista cu voce blajina a convins rareori si parea sa caute un mod de a renunta la cursa la sfarsitul anului trecut, sondajele sugerand ca ar putea obtine doar 2% din voturi - un dezastru pentru o tara cu o puternica inclinatie inspre ideile de stanga ca Franta si tinand cont ca in urma cu doar 10 ani socialistul Hollande castiga presedintia.
Includerea lui Hidalgo pe aceasta lista tine mai degraba de simbolismul cotei sale de popularitate, emblematica pentru stanga franceza care trece printr-o perioada de diviziuni si certuri interne majore. Votantii centristi ai stangii din Franta s-au reorientat spre Macron, in timp ce numerosi altii spre extreme.
Extrema stanga
Jean-Luc Melenchon
Veteran politic renumit pentru tiradele sale impotriva globalizarii si a „elitelor”, fostul trotkist este cel mai bine cotat candidat al stangii in sondajele de opinie si singurul cu sanse cat de cat realiste pentru o confruntare cu Emmanuel Macron in turul doi.
Campania lui Melenchon, un orator putenic ce straluceste in dezbateri, a luat avant in ultimele saptamani dupa ce a tinut mitinguri in toata tara si a aparut inclusiv ca o holograma pentru a putea fi vazut simultan in mai multe locuri din Franta.
Anticapitalist convins si un critic acerb al structurii occidentale de securitate, Jean-Luc Melenchon s-a pozitionat de partea NATO in razboiul din Ucraina insa pozitiile sale din trecut, pro-Rusia si, in cel mai fericit caz, de indulgenta fata de presedintele Vladimir Putin, au fost folosite din plin de ceilalti candidati pentru a incerca sa-l discrediteze.
