Aproape 49 de milioane de francezi au fost chemati duminica la urne, ca sa decida cine va conduce a doua economie a Uniunii Europene si cea mai puternica armata a blocului comunitar pentru urmatorii cinci ani.
Contracandidati sunt presedintele centrist Emmanuel Macron si rivala sa din partea dreptei radicale, Marine Le Pen. In urma cu cinci ani, cand era perceput drept o gura de aer proaspat in politica, Macron a castigat cu 66%. Situatia este cu totul diferita acum. Macron are in urma un prim mandat in care s-a confruntat cu dificultati fara precedent: protestele sociale ale „vestelor galbene”, pandemia si razboiul din Ucraina.
Emmanuel Macron a votat la pranz in circumscriptia sa electorala din Le Touquet, in nordul Frantei. Cu doua ore inainte, isi exprimase votul si candidata dreptei radicale Marine le Pen, tot in departamentul Pas de Calais. In primul tur de scrutin, Macron s-a clasat pe primul loc, cu patru procente si jumatate inaintea rivalei sale. Cei doi au fost urmati la foarte mica distanta de Jean-Luc Melenchon, din partea stangii populiste. Asta i-a determinat pe cei doi finalisti sa curteze electoratul lui Melanchon, categoriile defavorizate si tineri preocupati de combaterea incalzirii globale.
Desi razboiul din Ucraina a dominat stirile din Franta in ultimele doua luni, sondajele arata ca, de departe, principala ingrijorare a francezilor o reprezinta scaderea puterii de cumparare, din cauza cresterii preturilor la energie si a inflatiei.
Marine Le Pen si-a facut o campanie la firul ierbii, vizitand numeroase sate si orase mici din Franta, unde a vorbit cu oamenii de rand despre problemele de zi cu zi. Le Pen a insistat asupra unor politici economice aparent de stanga, cum ar fi reducerea TVA la 100 de produse de baza si pastrarea actuala a varstei de pensionare, 60 – 62 de ani, fata de planul lui Macron de a o mari progresiv pana la 65 de ani.
In ultimii cinci ani, somajul a ajuns la cel mai scazut nivel de dupa criza globala din 2007-2009. Si, totusi, una dintre problemele lui Macron este antipatia pe care o starneste. De vina ar fi imaginea sa de elitist rupt de realitatea francezilor de rand, ale caror pensii si beneficii sociale le-a amenintat ca parte a eforturilor sale de a face economia mai atractiva pentru investitori. Fost bancher de investitii, Macron nu a reusit sa scape de imaginea de presedinte al celor bogati, chiar daca guvernul sau a oferit ajutoare masive in timpul pandemiei.
Inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, sute de personalitati ale vietii publice franceze, profesori universitari, artisti si sportivi, s-au pronuntat in favoarea lui Macron. Duminica dimineata, principalele ziare, La Liberation, Le Monde, Le Figaro si Le Parisien, i-au indemnat pe francezi sa voteze cu actualul presedinte. „Nu va complaceti in fata avansului lui Macron din ultimele zile. Abtinerea de la vot nu va scapa Franta de la tot ce poate fi mai rau”, a titrat Le Monde.