Turul doi al alegerilor prezidentiale franceze, care are loc duminica, 24 aprilie, reprezinta o reeditare a scrutinului din 2017, cand tot cei doi candidati, Emmanuel Macron si Marine Le Pen, s-au infruntat pentru a ajunge la Palatul Elysee. Diferenta fata de acum cinci ani este ca Macron este presedintele in functie si isi apara pozitia pe care ultimii doi predecesori ai sai nu au reusit sa o apere. Marine Le Pen este un politician aflat la a treia incercare de a ajunge presedinte. Desi scorul electoral al candidatei de extrema dreapta a crescut fata de ultimele alegeri, lidera extremista este in continuare depasita in sondaje de presedintele francez in exercitiu, care a castigat ultima dezbatere politica de miercuri seara.
Alegerile prezidentiale din Franta vor fi o revansa pentru Marine Le Pen fata de turul doi al algerilor din 2017, atunci cand s-a confruntat si a fost invinsa de Emmanuel Macron, un competitor politic care nu era sustinut de partidele traditionale.
Macron a castigat acea cursa electorala cu aproape doua voturi la unu. Dar, in timp ce candidatii au ramas aceiasi, cursa electorala din 2022 se prefigureaza sa fie mult diferita, remarca CNN.
Cum functioneaza alegerile
Pentru a-si alege noul presedinte, alegatorii francezi merg la urne de doua ori.
La primul tur, duminica, pe 10 aprilie, 12 candidati au concurat unul impotriva celuilalt. Ei s-au calificat pentru cursa electorala, obtinand semnaturile din partea a 500 de primari si/sau consilieri locali din toata tara.
Emmanuel Macron si Marine Le Pen au primit cele mai multe voturi in primul tur, dar din moment ce niciunul dintre cei doi nu a castigat mai mult de 50% din sufragii, a fost necesara organizarea unui al doilea tur.
Acesta nu este singurul vot national cu care se confrunta Franta in acest an. Alegerile parlamentare urmeaza sa aiba loc in iunie.
Campania electorala pentru turul doi al alegerilor a inceput pe 15 aprilie, televiziunile franceze fiind obligate sa le aloce celor doi candidati timp egal de emisie pana pe 22 aprilie, data dupa care au fost obligate din nou sa pastreze 44 de ore de „tacere electorala” (fara declaratii ale candidatilor sau sondaje de opinie) pana la inchiderea urnelor, la ora 20.00.
Totodata, candidatii nu au voie sa faca campanie cu o zi inainte de vot sau chiar in ziua alegerilor.
Francezii isi vor alege presedintele pe 24 aprilie insa, la fel ca in primul tur, votarea incepe mai devreme cu o zi in unele teritorii de peste mari si in Americi.
Daca presedintele Macron nu va fi reales, noul presedinte va avea timp pana pe 13 mai pentru a prelua functia. Apoi, atentia se va indrepta catre alegerile pentru Adunarea Nationala (camera inferioara a Parlamentului francez). Toate locurile de acolo vor fi puse in joc, intr-un sistem similar de vot in doua tururi, pe 12 si 19 iunie.
In general, partidele de extrema stanga si extrema dreapta au castigat peste jumatate din voturi in primul tur al alegerilor din 2022, in timp ce sprijinul pentru dreapta si stanga traditionala a Frantei a scazut.
Dezbaterea contondenta si avansul lui Macron
Cei doi finalisti ai alegerilor prezidentiale din Franta, Emmanuel Macron si Marine Le Pen, si-au inceput miercuri seara dezbaterea televizata, punctul culminant al campaniei pentru turul doi, confruntandu-se pe problema puterii de cumparare, cea mai importanta preocupare a francezilor, transmite AFP.
Pe subiectul puterii de cumparare, cei doi candidati si-au aruncat unul altuia multe vorbe intr-un schimb cu caracter destul de tehnic, exprimandu-si dezacordul cu privire la efectele masurilor pe care fiecare le propune.
Cei doi candidati si-au ocupat locurile pe platoul de filmare ale TF1 si France 2 pentru a discuta, timp de doua ore si jumatate, pe mai multe teme: puterea de cumparare, securitate, tineret, politica internationala, competitivitate, mediu, model social si guvernare in incercarea de a convinge milioanele de alegatori care inca ezita.
Presedintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingator decat candidata de extrema dreapta Marine Le Pen in dezbaterea televizata de miercuri seara, inaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale care va avea loc duminica, potrivit unui sondaj de opinie citat de Reuters.
Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat ca 59% dintre telespectatorii chestionati l-au considerat pe Emmanuel Macron mai convingator. In 2017, acelasi institut de sondare a opiniei publice a constatat ca 63% din cei chestionati l-au considerat mai convingator pe Macron, scrie Agerpres.
Ce arata sondajele si com voteaza francezii
Sondajele arata un scrutin mult mai strans decat alegerile din 2017.
Macron si Le Pen si-au marit amandoi cota totala de voturi in primul tur al alegerilor din acest an, comparativ cu 2017, dar sondajele dinaintea primului tur din 10 aprilie au aratat ca Le Pen s-a bucurat de o crestere a sprijinului popular cu doar doua saptamani inainte de vot.
Sondajul Ifop-Fiducial publicat pe 10 aprilie sugereaza ca Macron ar castiga scrutinul din 24 aprilie cu 51% la 49%.
Un alt sondaj cu privire la intentiile de vot din turul al doilea, efectuat de Ipsos dupa ce sectiile de votare s-au inchis la finalul primului tur, a sugerat ca Emmanuel Macron va castiga 54% din voturile populare pe 24 aprilie, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenti au declarat ca sunt inca indecisi.
Sondajul sugera ca Macron va castiga sprijinul unei majoritati a alegatorilor Verzilor si de centru-dreapta, in timp ce Le Pen va castiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegatorii lui Jean-Luc Melenchon au fost impartiti mai mult sau mai putin egal intre sustinerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) si abtinere.
Analistii politici spun adesea ca francezii voteaza cu inima in turul intai, apoi voteaza cu capul in turul al doilea, ceea ce inseamna ca isi aleg mai intai candidatul ideal, apoi opteaza pentru cel mai mic dintre cele doua rele in al doilea tur.
In 2017, Macron si Le Pen au obtinut 24% si 21,3% din voturile exprimate de francezi in primul tur si apoi 66,1% si, respectiv 33,9% in al doilea tur.
Pentru a fi reales, Macron va trebui probabil sa-i convinga pe sustinatorii candidatului de extrema stanga Jean-Luc Melenchon sa-l sustina. Melenchon s-a clasat pe locul trei cu 22% din voturi la alegerile din 10 aprilie. Dupa anuntarea rezultatelor din primul tur, Melenchon le-a spus sustinatorilor sai ca „nu trebuie sa dam nici macar un singur vot doamnei Le Pen”, dar nu l-a sustinut in mod explicit nici pe Emmanuel Macron.
Majoritatea candidatilor invinsi si-au indemnat sustinatorii sa-l sustina pe presedintele Macron pentru a impiedica candidata de extrema dreapta sa castige presedintia.
Eric Zemmour, un fost prezentator TV cunoscut pentru retorica sa incendiara, care a devenit competitor de extrema dreapta in campania primului tur al alegerilor prezidentiale, si-a indemnat sustinatorii sa o sustina pe Marine Le Pen in turul al doilea. Zemmour a obtinut putin peste 7% din voturi in primul tur.
Unii dintre alegatori de stanga francezi, in special cei care au votat pentru candidatul stangii radicale Jean-Luc Melenchon, care a iesit al treilea in primul tur, sunt reticenti sau tentati sa se abtina, spun expertii electorali din Franta citati de Politico Europe.
De obicei, dezbaterea finala nu perturba dinamica intentiilor de vot. Dar ar putea remobiliza anumite electorate de data aceasta si ar putea muta mai multe voturi decat s-a vazut de la inceputul celei de-a cincea Republici, in 1958, potrivit lui Brice Teinturier, director general adjunct al Institutului de sondaje Ipsos.
„Marine Le Pen nu are nicio sansa sa ajunga presedinte. In Franta, francezii nu voteaza, de fapt, in momentul esential cu extrema dreapta. Extrema dreapta este folosita doar ca element de presiune asupra clasei politice si ca intrument de refulare. Foarte multi francezi care nu agreaza ideile extremei drepte voteaza cu aceasta la primul tur la alegerile legislative, prezidentiale, europene sau municipale. Francezii voteaza in acest mod cu extrema dreapta doar ca sa-si strige oful. Este un vot de protest. Dar in momentul decisiv, daca ramane extrema dreapta fata in fata cu un alt candidat din zona partidelor traditionale, francezii isi amintesc imediat ca au fost ocupati de nazisti”, declara jurnalistul si scriitorul Matei Visniec intr-un interviu pentru Digi24.ro din 10 aprilie.
BBC News transmite ca avantajul proiectat al lui Emmanuel Macron pentru votul de duminica pare sa fi crescut de la primul tur la aproximativ opt pana la noua puncte procentuale.
Presedintele francez si-a avertizat insa sustinatorii impotriva automultumirii, indemnandu-i sa voteze pentru a asigura victoria. „Nimic nu este decis”, a spus Macron.
Analistii au mai observat ca Marine Le Pen si-a moderat pozitia cu privire la unele probleme in ultimele zile, in incercarea de a castiga alegatorii indecisi.
Ultimele doua sondaje realizate in Franta si publicate vineri, inainte de turul doi al alegerilor prezidentiale de duminica, in care se vor infrunta Emmanuel Macron si Marine Le Pen arata un avans de peste 10 procente pentru presedintele in functie.
Sondaj OpinionWay - Kea Partneres pentru Les Echos si Radio Classique:
- Emmanuel Macron este dat invingator cu 57% dintre voturi
- Prezenta la vot este estimata la 72% in turul doi al prezidentialelor din Franta
Sondaj realizat in perioada 20-22 aprilie pe un esantion de 2.329 de respondenti; marja de eroare este de +/- 0,9 - 2,0%.
Sondaj BVA pentru RTL si Orange:
Emmanuel Macron este dat invingator cu 55,5% dintre voturi
Prezenta la vot este estimata la 72% in turul doi al prezidentialelor
Sondaj realizat pe 21 aprilie pe un esantion de 1.504 respondenti; marja de eroare de +/-2,5%.
La ce se asteapta francezii
La inceputul anului 2022, alegerile pareau a fi un referendum important privind popularitatea in crestere a extremei drepte franceze. Au trecut 20 de ani de cand un presedinte francez a fost reales, asa ca votul se pregatea a fi una dintre cele mai urmarite curse politice ale tarii din ultimele decenii.
Apoi Rusia a invadat Ucraina. Cu ochii Europei atintiti ferm asupra razboiului sangeros al presedintelui rus Vladimir Putin, prioritatile politice s-au schimbat rapid: stocurile de munitii, diplomatia cu mize mari si chiar amenintarea unui atac nuclear au intrat toate in dezbaterea electorala nationala.
Macron si-a asumat rolul de om de stat al Europei, indepartandu-se de campania electorala, in timp ce Marine Le Pen a fost fortata sa renunte la sprijinul ei anterior pentru Putin.
Analistii politici spun ca Marine Le Pen s-a apropiat asa mult de presedintele Macron fata de ecartul din urma cu cinci ani, pentru ca liderul de la Elysee a urmat o strategie care l-a portretizat ca parinte al natiunii si manager de criza globala, mai degraba decat sa se angajeze in duritatea unei campanii electorale traditionale, cand alegatorii francezi vor sa auda direct de la candidati ceea ce vor sa faca pentru ei ca sa castige votul acestora.
Ce s-a schimbat in ultimii cinci ani
Peisajul politic al Frantei s-a schimbat in ultimii cinci ani. Alegerea lui Macron in 2017 a aruncat in aer centrul traditional al politicii franceze. In anii de dinainte ca el sa fie presedinte, multi dintre alegatorii sai s-ar fi inghesuit sa dea votul partidelor traditionale de centru-stanga si de centru-dreapta, socialistii si republicanii.
Dar primarul Parisului Anne Hidalgo, candidatul socialist, si Valerie Pecresse, candidatul republican, nu au reusit sa convinga alegatorii sa abandoneze sprijinul pentru candidatul centrist Macron, aflat deja in functie. Ambele candidate au primit sub 5% din voturi in primul tur.
Ce mai trebuie sa stim despre Macron si Le Pen
Emmanuel Macron
Emmanuel Macron este un fost bancher si absolvent al unora dintre scolile de elita din Franta. A fost un novice politic inainte de a deveni presedinte, iar acestea este doar a doua cursa electorala directa la care a participat vreodata.
Planul sau ambitios de a consolida autonomia si forta geopolitica a Uniunii Europene i-a castigat respect in strainatate si acasa, chiar daca incercarile lui de a avea o relatie onesta cu Casa Alba sau de a preveni acordul cu submarinele AUKUS, precum si eforturile sale diplomatice nereusite de a evita razboiul in Ucraina, ar putea fi luate in considerare drept esecuri.
Politicile interne ale lui Macron sunt mai putin populare, mai arata CNN. Gestionarea crizei declansata de miscarea vestelor galbene, unul dintre cele mai prelungite proteste ale Frantei din ultimele decenii, a fost criticata pe scara larga, iar abordarea pe care a avut-o legata de pandemia de Covid-19 este neconcludenta.
In timpul crizei pandemice, Macron le-a cerut oamenilor sa prezinte dovada vaccinarii pentru a-si desfasura viata ca de obicei, ceea ce a contribuit la cresterea ratelor de vaccinare, dar a declansat si o minoritate vocala impotriva echipei sale prezidentiale.
Inaintea primului tur al acestor alegeri, Macron a refuzat sa participe la dezbateri cu oponentii sai si cu greu a participat la evenimente de campanie. In timp ce statutul sau in cursa electorala nu a fost niciodata cu adevarat amenintat, expertii cred ca strategia lui a fost aceea de a evita vulnerabilitatile politice cat mai mult posibil, pentru a pastra accentul pe imaginea sa de cel mai prezidential dintre toti candidatii.
Criticat dinspre stanga datorita virajului sau catre dreapta in ultimii 5 ani, Macron a promis in campania electorala care a trecut mai multe reduceri de taxe, o reforma a sistemului de asistenta sociala si majorarea varstei de pensionare daca va deveni primul presedinte francez dupa Jacques Chirac care castiga un al doilea mandat.
Vazut drept un aparator al valorilor republicane franceze datorita pozitiilor sale dure fata de „separatismul islamist”, liderul de la Elysee a reusit sa atraga in tabara sa numerosi votanti de dreapta deziluzionati de scandalurile de coruptie care au macinat formatia „Les Republicains” in ultimii ani.
Jurnalistii de la Washington Post precizeaza ca la precedentele alegeri prezidentiale, cele din 2017, Macron a fost ales pe ruinele partidelor politice traditionale ale Frantei, cu o puternica platforma pro-business.
In cei cinci ani cat a fost la Elysee, a revizuit codul muncii, a eliminat impozitul pe avere si a reformat compania nationala de cai ferate. Dar postura sa reformist a fost temperata de grevele masive asupra planurilor sale de reforma a pensiilor, mai ales de protestele miscarii „Vestele Galbene” si pandemia de coronavirus.
Marine Le Pen
Marine Le Pen este cea mai recunoscuta figura a extremei drepte franceze. Este fiica lui Jean-Marie Le Pen, care a fondat Frontul National, predecesorul actualului partid politic al lui Le Pen, cunoscut drept Adunarea Nationala. Marine Le Pen a incercat sa rebranduiasca partidul, deoarece a fost mult timp privit ca unul rasist si antisemit.
In 2017, Le Pen a facut campanie, incercand sa obtina o victorie a extremismului in Franta, similara cu cea a lui Trump in SUA. A promis sa protejeze clasa muncitoare uitata a Frantei de imigranti, globalizare si tehnologia care le facea locurile de munca invechite.
Fata de anii precedenti, in 2022 Le Pen a abandonat unele dintre cele mai controversate propuneri politice ale sale, cum ar fi parasirea Uniunii Europene.
Dar, in general, pozitia ei nationalista in privinta economiei, opiniile asupra imigratiei, scepticismul fata de Europa si pozitia fata de islam in Franta, nu s-au schimbat. „Oprirea imigratiei necontrolate” si „eradicarea ideologiilor islamiste” sunt cele doua prioritati ale manifestului ei politic din 2022.
Marine Le Pen a incercat, totusi, sa-si atenueze tonul, mai ales in jurul islamului si al UE in urma Brexit-ului. In schimb, ea a facut campanie din greu pe problemele economice, promitand masuri despre care sustine ca vor aduce 150 de euro pana la 200 de euro in buzunarele fiecarei gospodarii. Le Pen a promis inclusiv un angajament de a elimina impozitul pe vanzari. Strategia pare sa fi functionat pana acum. Performanta lui Le Pen in primul tur al alegerilor prezidentiale din 2022 a fost cel mai bun rezultat al ei din cele trei incercari de a ajunge presedinte.