În țară s-a votat mai puțin, până la ora 15, decât în noiembrie 2024. Un fenoment întâlnit și în 2024 reapare: oamenii refuză să răspundă pentru exit poll, ceea ce indică, de regulă, un vot masiv de protest. În plus, în absența răspunsurilor oamenilor, nu știm care va fi gradul de exactitate al rezultatelor exit-poll-urilor pe care le vom vedea prezentate la ora 21. Până la ora 15:00, votaseră aproape 5,8 milioane de români, dintre care 688.000 în străinătate, transmite hotnews.ro.
Diaspora menține 200.000 de oameni în plus față de câți erau la aceeași oră, în noiembrie 2024.
În România, la ora 15, prezența a fost de 28,5%, față de 29,3% în turul 1 al prezidențialelor din 2024. E o scădere clară față de dimineață. La 13, de pildă, era cu 1,2% mai mare decât în 2024. Iar la ora 12, prezența era cu 2% mai mare decât în 2024.
Urbanul a crescut puțin, ruralul a votat un pic mai slab ca anul trecut.
Bucureștiul, care tradițional votează târziu, are o prezență în media țării.
Ora 15: Diaspora a votat de 4 ori mai mult decât la alegerile când a devenit Iohannis președinte
În diaspora, au votat 688.000 de români până la ora 14. O mai bună înțelegere a dimensiunii votului din străinătate poate veni din comparație. Una dintre alegerile prezidențiale decise de diasporă a fost în 2009. Atunci, Traian Băsescu a ieșit președinte pe fondul mobilizării diasporei:
Turul 1: 94.383 de participanți la vot.
Turul 2: 146.876 de participanți la vot.
În 2014, în bătălia Iohannis – Ponta, Klaus Iohannis a fost ales cu 90% în turul 2 în diaspora. Numărul voturilor au fost:
Turul 1: 161.262 de participanți la vot.
Turul 2: 379.116 de participanți la vot
Acum, cu 6 ore înainte de închiderea urnelor, sunt deja aproape de 5 ori mai multe voturi decât în turul 2 din 2009, cel decisiv. Și de 4 ori față de turul 1 din 2024, primul tur al alegerilor când în final s-a impus Iohannis.
Este și rezultatul creșterii numărului de români care trăiesc și muncesc afară, dar și semnul intensificării participării lor politice.
Ora 14: În țară s-a ajuns la același număr de voturi ca în 2024
În străinătate sunt fix 200.000 de români în plus: 637.000 acum față de 437.000 în noiembrie. În țară, s-a ajuns la aproape același număr ca în noiembrie 2024: 4,5 milioane. Parctic, sporul pe total este adus de mobilizarea mai mare din diaspora.
Ora 13: Categoria 18-34, mai puțini la vot decât în 2024
Tinerii din categoria 18-24 sunt mai puțini cu 6% la vot față de 2024. Lor li se adaugă și categoria de vârstă 25-34, care au scăzut și ei, prima oară în această zi, cu 1,6%.
Prezenţa la vot pe grupe de vârstă, potrivit datelor BEC:
4.90% – alegători cu vârsta între 18 – 24 de ani
8.65% – alegători cu vârsta între 25 – 34 de ani
14.06% – alegători cu vârsta între 35 – 44 de ani
39.80% -alegători cu vârsta între 45 – 64 de ani
32.59% – alegători cu vârsta peste 65 de ani
Media prezenței pe țară este de 21,26%.
Ora 12: tinerii scad
Dintre toate categoriile de vârstă, la ora 12, doar tinerii cu vârsta 18-24 au o scădere a participării la vot, în țară, față de noiembrie 2024: o scădere mică, de 2,5%.
La polul opus, cea mai mare creștere a participării, în țară, se înregistrează la votanții de peste 65 de ani, arată datele prelucrate de HotNews din surse oficiale. La ora 12, această categorie votase cu 16,3% mai mult.
Iar la ora 11, votul categoriei 65+ era mai mare cu 27% față de aceeași oră a primului tur din noiembrie 2024. E o reducere de pantă a creșterii, față de datele de până la ora 10.
Și la grupa de vârstă 45-64 de ani, la ora 11.00, creșterea era de 22%. În același timp, votanții din mediul urban ieșiseră mai mulți la vot, 23% mai mulți ca în 2024, în timp ce în rural creșterea era de 18%.
Ce spune refuzul de a răspunde la exit poll: protest
Operatorii care culeg datele pentru exit-poll raportează aceeași situație ca și în noiembrie 2024. ”Avem 50% refuzuri de a răspunde”, a explicat, la Antena 3 CNN, reprezentanta institutului.
Potrivit experienției și analizelor de după turul 1, această pondere mare a non răspunsurilor indică, de regulă, un vot de protest.
Cum a început ziua
În 2024, până la ora 10, votaseră 352.000 români de peste 65 de ani, iar acum au votat 500.000. Creșterea era de 42%, cea mai mare dintre toate categoriile de vârstă. Această categorie nu e cea mai numeroasă, dar e cea care, pe primele ore, are cea mai mare creștere comparativ cu alegerile anterioare.
În termeni absoluți, votanții de 45-64, aduc de regulă cele mai multe voturi. Asta și pentru că în rândul lor se numără și „decrețeii”, generațiile cele mai numeroase din istoria României, născute în perioada 1969-1972. Ei au o creștere a participării la vot de 32%, ceea ce înseamnă că au adus 143.000 de voturi în plus față de 2024, din totalul suplimentar de 328.000, adus de toate categoriile de vârstă.
Și tinerii votează mai mult, dar cu o creștere mai mică, de 5,9% pentru cei între 18-24 de ani și de 9,5%, la românii cu vârsta 25-34 de ani.
În diaspora, cel mai mult s-a votat până acum în Italia, UK și Germania. Dar și în Spania, de pildă, sunt duminică, la 10, ora României, 53.000 de voturi, fiind aproape sigur că se vor depăși semnnificativ cele 88.000 înregistrate în primul tur din 2024.
Republica Moldova, unde nu se votează neapărat cu aceleași opțiuni ca în vestul Europei, are și ea 40.000 de voturi, față de 80.000 în primul tur din 2024.
În țară, urbanul a înregistrat 407.000 voturi, comparativ cu 289.000 în 2024, creșterea fiind de 40,64%. Ruralul a crescut și el de la 250.000 în 2024 la 337.000 de voturi astăzi, până la aceeași oră, 10:00.