Românii au votat duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale care l-ar putea propulsa la putere pe euroscepticul de dreapta George Simion, într-un scrutin care va testa ascensiunea naționalismului în stil Donald Trump în Uniunea Europeană, scrie CNN, potrivit știrileprotv.ro. 

Simion, în vârstă de 38 de ani, se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, critică conducerea UE și spune că este aliniat mișcării președintelui SUA Make America Great Again (MAGA), scrie CNN.

La cinci luni după ce o primă încercare de organizare a alegerilor a fost anulată după primul tur din cauza presupusei ingerințe ruse în favoarea liderului de extremă-dreapta Călin Georgescu, de când acesta a fost interzis de a candida din nou, aparentul său moștenitor Simion conduce sondajele de opinie, pe un val de furie populară.

Simion a votat alături de Georgescu, care a calificat alegerile drept „fraudă” și a îndemnat oamenii să-și ia țara înapoi. În timp ce zeci de oameni se înghesuiau în afara secției de votare scandând „Călin președinte”, Simion a spus că votul său a fost „pentru a restabili democrația”.

„George Simion îl egalează pe Călin Georgescu, el primește votul meu”, a spus Aurelia, 66 de ani, o pensionară care a refuzat să-și dea numele de familie. Ea a spus că s-a simțit „umilită” de anularea primului tur din noiembrie.

Alegerea lui George Simion va izola România și va destabiliza NATO 

„Totul lipsește aici. Copiii mei nu sunt aici: au plecat la muncă în străinătate pentru că lucrurile erau atât de bune aici?"

Analiștii politici au spus că o victorie finală a lui Simion ar putea izola țara, eroda investițiile private și ar destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina luptă de trei ani cu o invazie rusă.

Principalii rivali ai lui Simion sunt doi centriști - fostul senator Crin Antonescu, 65 de ani, susținut de cele trei partide din actualul guvern pro-occidental, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, 55 de ani, care candidează ca independent pe o platformă anticorupție.

Ambii sunt pro-UE și pro-NATO și susțin Ucraina. Victor Ponta, un fost premier de stânga care a devenit naționalist conservator, este pe locul patru, dar s-ar putea dovedi un cal negru.

Simion nu este singurul politician în stil MAGA care caută alegători în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul la președinție susținut de principalul partid naționalist de opoziție din Polonia la alegerile prezidențiale din 18 mai s-a întâlnit cu Trump săptămâna aceasta.

Dacă vor fi aleși, aceștia ar extinde o cohortă de lideri eurosceptici care include deja prim-miniștrii maghiari și slovaci.

„România și Polonia sunt două țări importante pentru Statele Unite”, a declarat Simion vineri pentru Reuters.

„Reprezentăm parteneri și reprezentăm aliați, atât din punct de vedere militar, cât și politic, ai actualei administrații SUA. De aceea este important ca președinții MAGA să fie la conducere la București și Varșovia”.

Președintele României are un rol semi-executiv care include comanda forțelor armate și conducerea consiliului de securitate care decide asupra ajutorului militar.

Oficiali SUA, despre anularea alegerilor: ”Timpul va dovedi dacă a fost o decizie bună”

Până în prezent, România a donat Kievului o baterie de apărare aeriană Patriot, antrenează piloți de luptă ucraineni și a permis exportul a aproximativ 30 de milioane de tone metrice de cereale ucrainene prin portul Constanța, la Marea Neagră, de la invazia Rusiei.

Președintele țării poate, de asemenea, să se opună prin veto la voturile importante ale UE și numește prim-ministrul, judecătorii șefi, procurorii și șefii serviciilor secrete.

Administrația Trump a acuzat România că suprimă opoziția politică și că nu are valori democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza a ceea ce vicepreședintele JD Vance a numit „dovezi slabe”.

O echipă de observatori americani a fost la București pentru votul de duminică alături de diplomați și monitori din zeci de țări.

„Există dovezi clare că a existat un fel de activitate nefastă la alegerile din noiembrie”, a declarat James E. Trainor III, comisarul Comisiei Electorale Federale din SUA, pentru Reuters la București.

„Timpul va dovedi dacă a fost o decizie bună (de anulare). Știu că este un pas extrem, dar... ceea ce vedem este că democrația românească este de fapt mai puternică pentru că (a) a avut această denivelare în drum, dar totuși a fost suficient de rezistentă ca democrație pentru a-și croi drum”.