Un diplomat bielorus de rang înalt a avut întrevederi cu omologi europeni după ce țara sa a trimis invitații în acest sens luna trecută, într-un gest pe care oficialii din Uniunea Europeană l-au interpretat drept o tentativă de reducere a izolării țării conduse de Alexandr Lukașenko, în contextul unei dezghețări a relațiilor dintre Washingtonul și Minsk sub președintele Donald Trump, relatează Reuters, transmite hotnews.ro.

Înaltul oficial belarus a fost, în mare parte, persona non grata în Uniunea Europeană de când blocul comunitar a impus sancțiuni asupra regimului lui Lukașenko din cauza reprimării violente a protestelor izbucnite după alegerile prezidențiale din 2020, considerate pe scară largă a fi fraudate.

UE nu a recunoscut rezultatul alegerilor și nu îl recunoaște pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarus.

Sancțiunile au fost înăsprite în mod repetat după ce Belarus a sprijinit invazia Rusiei în Ucraina la începutul lui 2022, când a acordat aviației ruse acces la aerodromurile sale pentru a efectua bombardamente și atacuri aeropurtate în Ucraina, precum și desfășurarea armatei ruse pe teritoriul bielorus pentru a lansa o ofensivă asupra Kievului dinspre nord.

Totuși, cel puțin un diplomat european a declarat că a avut recent o întâlnire cu Iuri Ambrazevici, fost viceministru de externe al Belarusului, numit în martie ambasador la Vatican și însărcinat cu apropierea de țările europene.

Diplomat „responsabil informal de coordonarea contactelor” cu UE

Potrivit diplomatului european, Ambrazevici a dorit să transmită mesajul că Belarus caută să-și rupă izolarea politică și că ar putea juca un rol în găsirea unei soluții negociate între Rusia și Ucraina, precum și în viitoarele discuții privind securitatea europeană.

Ambasada bielorusă de la Paris – unde Ambrazevici este, de asemenea, acreditat ca trimis pe lângă organismul cultural al ONU, UNESCO – a trimis la sfârșitul lunii septembrie un email mai multor misiuni ale țărilor europene, invitând diplomați să se întâlnească cu el.

Emailul obținut de jurnaliștii de la Reuters afirma că Ambrazevici este „acum responsabil informal de coordonarea contactelor diplomatice ale Belarusului în capitalele Europei de Vest” și solicita întrevederi la Paris pe 6, 8 sau 9 octombrie.

Ambasada bielorusă a declarat pentru Reuters că Ambrazevici „a solicitat mai multe întâlniri cu colegii săi ambasadori acreditați în Franța, în conformitate cu practica diplomatică standard”.

Alți trei diplomați europeni au confirmat că țările lor au primit invitațiile și că unele au acceptat să se întâlnească cu Ambrazevici. Diplomații au vorbit sub protecția anonimatului.

„Cred că ei simt că s-a deschis acum o fereastră de oportunitate cu Trump pentru ridicarea sancțiunilor, așa că profită de ea”, a spus unul dintre diplomați.

Dezghețul dintre Belarus și SUA

Președintele bielorus Aleksandr Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a fost izolat de ani de zile de sancțiunile occidentale. Însă, de când Trump a preluat al doilea său mandat de președinte și a început să se apropie de Moscova, Washingtonul a intensificat contactele cu regimul de la Minsk, trimițând mai multe delegații în țară anul acesta.

În ultimele săptămâni, Trump l-a sunat pe Lukașenko, lăudându-l ca pe un lider „extrem de respectat”. El a trimis un trimis special la Minsk pentru discuții care au dus, la mijlocul lui septembrie, la eliberarea a peste 50 de prizonieri politici.

În schimb, Washingtonul a relaxat sancțiunile asupra companiei aeriene naționale a Belarus, Belavia, permițându-i accesul la piese de schimb.

Doi dintre diplomați au descris inițiativa de apropiere de europeni ca pe o „ofensivă de seducție” menită să profite de reconcilierea cu Trump și să arate că Belarus nu este complet subordonat Moscovei.

„Ei spun că nu doresc escaladarea conflictului, așa că ceea ce vor acum este să aibă o linie deschisă de discuție cu alte state și să sublinieze diferențele lor față de Rusia”, a spus unul dintre diplomați.

Europenii sunt circumspecți față de apropierea dintre Minsk și Washington

Oficialii americani afirmă că administrația Trump speră să atragă Belarusul în afara orbitei geopolitice a Moscovei, chiar dacă doar parțial. Însă unii europeni consideră acest lucru improbabil, având în vedere dependența masivă – politică, economică și militară – a lui Lukașenko față de vecinul său mult mai mare.

Unul dintre diplomații europeni care au confirmat invitația de a-l întâlni pe Ambrazevici a privit demersul cu scepticism, observând că Lukașenko continuă să-l susțină pe Putin. Diplomatul a adăugat că Belarus a arestat alți membri ai opoziției imediat după eliberarea prizonierilor în septembrie.

Minsk și Moscova au desfășurat exerciții militare comune în septembrie, iar Lukașenko a propus construirea unei centrale nucleare în estul țării sale, care ar putea furniza energie electrică teritoriilor din Ucraina aflate sub control rusesc.

Sviatlana Tihanovskaia, lidera opoziției belaruse aflate în exil, și-a exprimat îngrijorarea față de ridicarea sancțiunilor americane asupra companiei Belavia și a îndemnat Uniunea Europeană să mențină sancțiunile „până la implementarea unor schimbări democratice sistemice și ireversibile în Belarus”.

Un obiectiv major pentru Lukașenko ar fi relaxarea sancțiunilor asupra îngrășămintelor de potasiu din Belarus – singurul produs de importanță mondială al țării – și redobândirea accesului la porturile baltice pentru exportul acestora.

Însă opoziția belarusă din exil, sprijinită de țările baltice, s-a opus ferm unei astfel de măsuri.

„Nu văd, deocamdată, disponibilitatea lituanienilor sau a letonilor de a ridica acele sancțiuni impuse lui Lukașenko”, a declarat pentru Reuters Pavel Slunkin, fost diplomat bielorus care trăiește acum în afara țării.