La 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un au apărut împreună la Beijing, într-un gest văzut ca o demonstrație de unitate a blocului antioccidental. UE avertizează că această „alianță autoritară” urmărește o nouă ordine mondială, potrivit The Guardian, scrie digi24.ro

Alianța autocratelor globali a fost accelerată de modul în care Donald Trump a folosit presiunea politică și economică împotriva prietenilor și adversarilor deopotrivă. 

Xi, Putin și Kim, împreună la Beijing după decenii

Salutând mulțimea de 50.000 de spectatori adunați miercuri în Piața Tiananmen din Beijing, Xi Jinping emana o încredere pe care mulți lideri occidentali nu pot decât să o invidieze. În stânga lui se afla Kim Jong-un, liderul suprem al unei Corei de Nord tot mai vocale. În dreapta, Vladimir Putin, „vechiul prieten” al lui Xi și principalul aliat al Chinei în opoziția față de ordinea mondială condusă de SUA. Ultima dată când cei trei lideri au apărut împreună în public a fost în plin război rece.

„Omenirea se confruntă din nou cu alegerea între pace sau război, dialog sau confruntare”, a spus președintele chinez. 

Declarația privind „angajamentul Chinei pentru o dezvoltare pașnică” a fost însă contrazisă de cea mai mare paradă militară organizată vreodată de Beijing, care a defilat prin fața tribunei de pe Poarta Păcii Cerești, intrarea în Orașul Interzis, sediul puterii chineze încă din secolul XV. Alături de Xi, Putin și Kim, mai mulți autocrați din lume au privit solemn demonstrația de forță militară. În aceeași zi, la peste 8.000 de kilometri distanță, Volodimir Zelenski și aliații săi se întâlneau la Paris pentru un summit privind viitorul Ucrainei, țară devastată de războiul declanșat de Rusia în 2022. 

„Coaliția de voință”, condusă de Marea Britanie și Franța, nu îi includea pe americani. Imaginea noii ordini mondiale era limpede: un bloc antioccidental, condus de China, pe de o parte, și o alianță a democrațiilor occidentale, fără liderul lor tradițional de la Washington, pe de altă parte. Parada militară, la care au participat peste 10.000 de soldați și au fost prezentate rachete nucleare și drone submarine, marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Scopul era dublu: să reafirme rolul Partidului Comunist Chinez în înfrângerea Japoniei în 1945 și să afișeze puterea politică și militară a Beijingului pe scena globală în 2025. În fața unei economii interne slăbite și a unui război comercial dureros cu SUA, parada a fost și o ocazie pentru Xi, în vârstă de 72 de ani, să alimenteze naționalismul și să distragă atenția de la problemele interne.

„Astfel de evenimente nu sunt despre a construi punți, ci despre teatru politic și controlul narațiunii”, a explicat Yu Jie, cercetător senior la Chatham House. 

La Washington, neliniștea a crescut în timp ce Xi celebra lideri ai statelor considerate paria, precum Rusia, Iran și Coreea de Nord – o grupare numită de unii analiști „axa instabilității”. Consolidarea acestor alianțe a fost accelerată de politica de presiune a lui Donald Trump, aplicată prietenilor și adversarilor deopotrivă. 

„Este perceput ca un punct de cotitură, atât aici, cât și în Europa”, a spus Brian Hart, director adjunct la China Power Project (CSIS). 

„Guvernele occidentale văd că Xi își dublează investiția în aceste relații, în pofida îngrijorărilor globale”, a adăugat el. 

Trump, care în iunie organizase o paradă militară mult mai modestă la Washington, a reacționat imediat pe rețelele sociale: „Îi doresc președintelui Xi și minunatului popor al Chinei o zi mare și memorabilă de sărbătoare. Trimiteți salutările mele lui Vladimir Putin și Kim Jong-un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii”, a scris pe Truth Social. Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat: „Nimeni nu a complotat nimic. Niciunul dintre cei trei lideri nu a avut o astfel de intenție.” Chiar și așa, demonstrația de unitate a taberei antiamericane a fost evidentă.

„Alianța autoritară” și avertismentul Uniunii Europene 

Rezultatele concrete ale paradei și întâlnirilor bilaterale au fost limitate, iar mulți analiști cred că eventualele înțelegeri reale între rivalii SUA rămân ascunse. Totuși, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că „avem de-a face cu o alianță autoritară care caută o nouă ordine mondială”. 

Analiștii subliniază însă că „axa instabilității” are fisuri interne semnificative, iar efectul propagandistic a fost mai puternic decât amenințarea reală. 

„Occidentul reacționează ca și cum ar exista deja o ordine mondială alternativă, dar adevărata problemă vine din disfuncționalitățile aduse în tabăra occidentală de Donald Trump”, a spus Alexander Gabuev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center.

Un academic chinez, care a dorit să rămână anonim, a adăugat că relația dintre China și Rusia este mai fragilă decât pare: „China pretinde că are o relație solidă cu Rusia, dar de fapt ezită și privește mereu spre Vest, spre UE și NATO.” 

Deși Beijingul a fost criticat pentru sprijinul economic și politic acordat Rusiei, Moscova a apelat la Phenian, nu la Beijing, pentru trupe suplimentare. Coreea de Nord ar fi trimis circa 15.000 de soldați armatei ruse, fapt pentru care Putin i-a mulțumit lui Kim la Beijing. Xi, dorind să arate că domină relația Rusia-Coreea de Nord, a avut discuții bilaterale cu Kim, declarând că cele două state sunt „buni vecini, buni prieteni și buni camarazi”, potrivit presei nord-coreene. 

Parada a urmat imediat summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Tianjin, considerat un nou succes diplomatic al Beijingului. Printre participanți s-a numărat premierul indian Narendra Modi, deși relațiile sale cu China sunt tensionate din cauza disputelor de frontieră.

La scurt timp după ce SUA au impus tarife de 50% pe importurile de petrol rusesc, Modi posta în rusă pe Twitter despre „întâlnirea excelentă” cu Putin. Parada nu a fost doar despre diplomație, ci și despre tehnologie militară. Observatorii au remarcat rachete hipersonice, drone subacvatice, avioane de război electronic și noi rachete intercontinentale lansate de pe submarine sau de pe platforme mobile.

 Acestea confirmă că Beijingul are acum o „triadă nucleară” – capacitatea de a lansa atacuri nucleare de pe uscat, din aer și de pe mare – alăturându-se SUA și Rusiei în acest club restrâns. „Știam deja că China are această capacitate, dar imaginea a fost o demonstrație clară”, a spus Jennifer Parker, cercetător la Universitatea New South Wales din Canberra. Totuși, analiștii au subliniat că niciuna dintre aceste arme nu a fost testată în luptă, iar Beijingul rămâne dependent economic de înțelegeri comerciale cu Washingtonul. 

„China este departe de a putea înlocui SUA ca furnizor global de stabilitate”, a spus Alicja Bachulska, de la European Council on Foreign Relations, adăugând: „Dar profită de context pentru a-și cultiva imaginea de partener responsabil, în contrast cu SUA sub Donald Trump.”