Zeci de membri ai fortelor de mentinere a pacii ale NATO au fost raniti dupa ce au fost atacati de etnici sarbi in nordul Kosovo, in timpul protestelor legate de instalarea unor primari de etnie albaneza, transmite stirileprotv.ro

Violentele au izbucnit dupa ce manifestanti sarbi au incercat sa impiedice preluarea mandatului primarilor nou alesi in orasul Zvecan, din nordul tarii, in urma unor alegeri contestate in aprilie.

Desi acest tip de violenta impotriva pacificatorilor este rar, tensiunile au crescut in regiune in ultimele luni, alimentate de falii istorice profunde.

Jurnalistii CNN au centralizat informatiile privind situatia actuala din Kosovo si prezinta, mai jos, cateva explicatii despre acest conflict.

Care este contextul conflictului din Kosovo

Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia in 2008, in urma razboiului din 1998-1999, in care albanezii kosovari au incercat sa se desprinda de ceea ce era pe atunci Republica Federala Iugoslavia, formata din Serbia si Muntenegru de astazi. NATO a intervenit in acest razboi, pentru a proteja majoritatea albaneza din Kosovo.

Serbia considera Kosovo ca fiind un stat separatist si nu ii recunoaste independenta. Sarbii din Kosovo se considera parte a Serbiei si considera ca Belgradul este capitala lor, si nu Pristina.

Majoritatea sarbilor din Kosovo - mai putin de o zecime din populatia totala - locuiesc in regiunile nordice si au cerut din ce in ce mai mult o mai mare autonomie fata de majoritatea etnica albaneza.

Acordul de la Bruxelles din 2013, negociat de UE, a incercat sa normalizeze relatiile dintre cele doua tari. Conform acestui acord, Serbia ar putea crea municipalitati autonome in regiunea de nord, dar acestea ar trebui sa functioneze in conformitate cu sistemul juridic kosovar, iar politia kosovara ar ramane singura forta de politie.

Dupa mai bine de un deceniu, aceste municipalitati nu au fost create, lasand sa mocneasca disputele privind gradul de autonomie pentru sarbii din Kosovo.

Chiar si detaliile aparent marunte pot provoca explozii uriase.

De ani de zile, Kosovo a dorit ca sarbii sa isi schimbe placutele de inmatriculare sarbesti cu cele emise de Pristina. Anul trecut, guvernul kosovar a anuntat o perioada de doua luni in care placutele de inmatriculare trebuiau schimbate - dar a amanat data dupa izbucnirea protestelor.

Primarii etnici sarbi din municipalitatile din nordul tarii, impreuna cu autoritatile locale si aproximativ 600 de ofiteri de politie, au demisionat in noiembrie, in semn de protest fata de schimbarea iminenta, potrivit Reuters.

Ce a provocat noile violente din Kosov

In martie, cele doua tari au semnat un nou acord la Ohrin, in Macedonia de Nord, vizand din nou normalizarea legaturilor. Dar acest lucru a fost urmat de alegeri locale controversate in patru municipalitati din nordul Kosovo.

Presedintele sarb Aleksandar Vucic a facut apel la etnicii sarbi din regiune sa boicoteze alegerile, spunand ca nu ar mai trebui sa tolereze o "ocupatie" straina.

Lista Sarba, principalul partid politic din regiune, a cerut comunitatii sarbe sa nu voteze la alegeri si candidatilor sai sa nu candideze - lasand candidatii de etnie albaneza sa candideze nestingheriti.

De teama unor posibile violente, comisia electorala centrala din Kosovo si-a schimbat planurile de a amplasa cabinele de vot in scolile locale, instaland in schimb cabane mobile, patrulate de fortele de mentinere a pacii ale NATO.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat ca a existat o "campanie de amenintare orchestrata de Belgrad si executata prin intimidare, presiune si santaj de catre grupuri criminale".

Dupa inchiderea urnelor, oficialii electorali au declarat ca doar aproximativ 1.567 de persoane votasera in cele patru municipalitati - o prezenta la vot de 3,5%, potrivit presei locale.

Prezenta redusa la vot a fost un semn al succesului boicotului in aceste regiuni majoritar sarbesti. Municipalitatea Zvecan are o populatie de aproximativ 16.800 de locuitori. Dintre acestia, mai mult de 16.000 sunt etnici sarbi - cu doar aproximativ 500 de etnici albanezi.

Primarul albanez nou ales din Zvecan a castigat cu putin peste 100 de voturi, ceea ce a provocat reactii, potrivit carora autoritatea sa este ilegitima.

Ce s-a intamplat acum in Kosovo

Protestatari etnici sarbi au aruncat cu cocktailuri Molotov in trupele Fortei NATO din Kosovo (KFOR) si au folosit bastoane pentru a le lovi scuturile antirevolta, in timp ce fortele de mentinere a pacii aparau biroul municipal din Zvecan.

KFOR a declarat ca 30 dintre membrii fortelor sale de mentinere a pacii - majoritatea din contingentele Italiei si Ungariei - au fost raniti.

Soldatii au suferit "fracturi si arsuri provocate de dispozitive explozive incendiare improvizate", in timp ce trei soldati au fost "raniti prin folosirea armelor de foc", potrivit KFOR.

Misiunea de mentinere a pacii a precizat ca si-a sporit prezenta in nordul Kosovo dupa ce primarii albanezi de etnie albaneza nou alesi au preluat mandatele in zonele majoritar sarbesti din Kosovo. Scopul sau a fost de a "reduce riscul de escaladare", a precizat KFOR, dar trupele au fost "atacate ulterior de multimi din ce in ce mai agresive".

Kurti a condamnat "atacurile scandaloase" asupra fortelor de mentinere a pacii.

"Intr-o democratie nu este loc pentru violenta fascista - nu se face apel de la vot la glont", a scris el luni pe Twitter.

Intr-o declaratie, premierul sarb Ana Brnabic a declarat ca situatia din nordul Kosovo "nu a fost niciodata mai dificila".

Care a fost reactia pe plan extern

Liderii europeni s-au grabit sa condamne violentele. Josep Borrell, seful politicii externe a Uniunii Europene, a declarat ca a avut contacte atat cu Kurti, cat si cu Vucic si a cerut "ambelor parti sa ia urgent masuri pentru a detensiona tensiunile imediat si neconditionat".

In cadrul unei conferinte de presa sustinute marti la Bruxelles, Borrell a declarat ca UE "condamna in termenii cei mai fermi violentele din nordul Kosovo la care am asistat in ultimele zile".

Ministerul francez de Externe a emis o declaratie in care afirma ca "este mai esential ca niciodata ca Pristina si Belgradul sa dea dovada de responsabilitate, revenind la masa negocierilor cu o atitudine de compromis in slujba pacii si a prosperitatii cetatenilor sarbi si kosovari".

In timp ce liderii europeni incearca sa gaseasca un echilibru atent intre cele doua tari, alte tari au luat apararea Serbiei.

Purtatorul de cuvant al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat marti: "Sustinem efortul Serbiei de a proteja suveranitatea si integritatea teritoriala" si a facut apel la Pristina sa infiinteze municipalitati cu majoritate sarba.

Ce se intampla in continuare in Kosovo

NATO desfasoara forte suplimentare in Kosovo in urma confruntarilor de luni, potrivit unui comunicat de marti.

Premierul kosovar Kurti a declarat marti pentru CNN ca nu va preda tara in fata a ceea ce el a descris drept "militii fasciste".

Intrebat de CNN daca guvernul sau intentioneaza sa tina cont de apelurile de retragere a politistilor kosovari din municipalitatile din nordul tarii, pe masura ce tensiunile cresc, Kurti a spus: "Nu am avut nicio reactie: "Atata timp cat exista o gloata violenta in afara cladirii, nu pot avea doar cativa politisti. Trebuie sa am politisti care sa apere [statul] de drept, care sa mentina ordinea, pacea si securitatea, iar municipalitatea ar trebui sa fie pentru toata lumea."

Violentele din Kosovo au loc intr-un moment politic precar la Belgrad. Serbia a fost zguduita la inceputul acestei luni, dupa ce doua atacuri armate in masa au ucis zeci de persoane, majoritatea copii.

Dar ceea ce a inceput ca priveghi la lumina lumanarilor pentru cei ucisi s-a transformat in proteste in toata regula impotriva guvernului lui Vucic si a "culturii violentei" asupra careia acesta a prevalat.

"Niciodata, niciodata nu l-am vazut (pe Vucic) atat de nervos", a declarat Bosko Jaksic, un comentator de politica externa din Belgrad. "Managementul sau de criza nu functioneaza".

Cu toate acestea, criza din Kosovo ar putea sa-i ofere lui Vucic, care a folosit adesea nationalismul sarbesc pe post de strigat de mobilizare pentru sustinatorii sai, o usurare binevenita.

In timp ce strazile Belgradului au fost recent inundate de cei care protestau fata de "cultura violentei" din Serbia, marti, manifestantii nationalisti au iesit in strada pentru a protesta in fata ambasadelor Frantei si Germaniei, in timp ce sustinatorii lui Vucic si-au indreptat furia catre promotorii europeni ai independentei Kosovo.

In comentariile de marti, Vucic a alimentat temerile ca violentele din Kosovo ar putea reprezenta o amenintare pentru etnicii sarbi din regiune, afirmand ca Serbia este "ingrijorata de supravietuirea si securitatea sarbilor din Kosovo".

"Kosovo il ajuta", a declarat Jaksic. "El isi construieste statura patriotica pe Kosovo. Este un mare aparator al cauzei sarbesti. El este salvatorul poporului sarb... Toata retorica pe care am mai auzit-o de mai multe ori este folosita din nou. Si exista o multime de oameni care o cumpara."

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.