Argentina a început să voteze duminică în cadrul alegerilor legislative în care ultraliberalul Javier Milei își pune în joc capacitatea de a reforma și dereglementa, în cei doi ani rămași din mandatul său prezidențial, o economie fragilă și care, în ultima perioadă, a beneficiat de ajutor financiar din partea Statelor Unite, transmite AFP, scrie hotnews.ro.

Aceste alegeri de la jumătatea mandatului sunt primul test național pentru economistul „anarho-capitalist” în vârstă de 55 de ani, care a revoluționat politica argentiniană la alegerile prezidențiale din 2023. Și care face din aceste alegeri legislative un referendum al administrației sale.

Ele au căpătat, de asemenea, o rezonanță mondială, cu ajutorul spectaculos de peste 40 de miliarde de dolari, bani publici sau privați, promis de administrația Trump aliatului său ideologic sud-american. Ajutorul este însă condiționat: Washingtonul nu va fi „atât de generos” dacă Milei pierde, a avertizat Donald Trump.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 08:00, iar primele rezultate ar trebui să fie cunoscute în jurul orei 21:00 (luni, ora 03:00 în România).

„Cea mai grea parte a trecut”, „Nu renunțați!”, a repetat Javier Milei în ultimele luni, precum și joi, la încheierea campaniei electorale la Rosario. El este conștient că majoritatea argentinienilor au resimțit mai mult lipsurile decât stabilizarea macroeconomică, notează France Presse.

Ce vrea Milei să obțină

Alegerile reînnoiesc jumătate din deputați și o treime din senatori, camere fără majoritate absolută. Conform sondajelor, este aproape cert că, deși se află la egalitate cu opoziția peronistă (centru-stânga), micul partid al lui Milei, La Libertad Avanza, va avea mai multe locuri decât în prezent (15% din deputați, 10% din senatori).

Progres, dar va fi totuși o „victorie”? Javier Milei a stabilit ținta: „un rezultat bun” ar fi o treime din locuri, pragul care i-ar permite să-și impună veto-urile.

În vizorul său până în 2027: reforme fiscale, flexibilizarea pieței muncii și a sistemului de protecție socială. Nu este singurul care își dorește acest lucru.

„Acest guvern face unele lucruri bine. Ajustarea era necesară: în această țară, mulți oameni vor să trăiască din ajutoare sociale fără să muncească!”, spune Fernando Rojas, un coafor de 54 de ani din Buenos Aires, care, ca mulți argentinieni, este nevoit să aibă două locuri de muncă – vinde și asigurări – pentru a avea bani până la sfârșitul lunii.

Milei va trebui să fie mai pragmatic

Javier Milei a legiferat mult prin decrete sau acorduri legislative punctuale. Dar s-a văzut din ce în ce mai împiedicat de un parlament revoltat de rigiditatea sa, ba chiar de insultele sale: „cuib de șobolani”, „degenerați”…

Anumite sectoare ale economiei, dar și creditorii internaționali, precum FMI, au cerut insistent executivului „să consolideze sprijinul politic și social” pentru reformele sale.

Deci, indiferent de rezultatul de duminică, „Milei va trebui să ia o turnură pragmatică, să redeschidă dialogul cu alte blocuri, cu guvernatorii” provinciilor, apreciază politologul Lara Goyburu.

„Să-și regăsească capacitatea de negociere care i-a permis să promoveze texte” la începutul mandatului, a adăugat ea.

Mari rezultate macroeconomice, „dar oamenii mor de foame”

Javier Milei se prezintă la alegeri cu rezultatele sale în materie de inflație, care a scăzut de la peste 200% la 31,8% în termeni anuali, și cu un echilibru bugetar fără precedent în ultimii 14 ani.

Dar „cea mai mare ajustare bugetară din istorie” – cum îi place să repete – a dus la pierderea a peste 200.000 de locuri de muncă, la o activitate economică anemică, în scădere cu 1,8% în 2024, la o redresare în 2025 care pierde din avânt. Și la o societate mai mult ca niciodată divizată în două viteze.

„El cântă (rock la mitinguri, n.r.) în timp ce oamenii mor de foame”, se plângea la Rosario Noemi Vergara, 59 de ani, al cărei soț și-a pierdut locul de muncă de metalurgist odată cu recesiunea din 2024. Iar ea și-a pierdut slujba de îngrijitoare la domiciliu: familia care o angajase nu mai putea să o plătească.

Temeri pentru soarta monedei naționale, peso

Argentinienii au dat dovadă de o „toleranță fără precedent” față de austeritate, susținându-l în continuare pe Milei în proporție de 60% la începutul anului, dar „nu văd oaza după traversarea deșertului”, spune economistul Guillermo Oliveto, care a văzut schimbarea stării de spirit sociale în 2025.

Javier Milei continuă totuși să vorbească despre „redarea măreției Argentinei”, încercând să reînvie elanul din 2023, mistic atât prin ruptură, cât și prin întoarcerea la presupusă „epocă de aur” argentiniană la confluența secolelor al XIX-lea și al XX-lea.

Dar după aproape doi ani de restricții bugetare, „încrederea în capacitatea sa de a realiza ajustări mai importante se estompează”, a afirmat Mauricio Monge, analist pentru America Latină la firma britanică Oxford Economics.

Ilustrând această neîncredere, piețele financiare sunt sceptice cu privire la menținerea cursului de austeritate și consideră că peso-ul este mult supraevaluat. De mai multe ori în octombrie, Trezoreria americană a intervenit direct pe piața valutară pentru a cumpăra peso, evitând căderea sa liberă.

În experiența argentinienilor, acest lucru înseamnă un singur lucru: risc de devalorizare sau de depreciere puternică după alegeri.