Armistiţiul de trei zile cu Ucraina, ordonat unilateral de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a marca comemorarea victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai, a intrat joi în vigoare, transmite stirileprotv.ro.
"Încetarea focului (...) pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a Marii Victorii a început", a anunţat agenţia oficială de presă rusă Ria Novosti.
Ucraina nu a acceptat niciodată acest armistiţiu şi a numit-o operaţiune de comunicare, solicitând în schimb o încetare a focului de 30 de zile, scrie AFP.
Cu câteva ore înainte ca ordinul dlui Putin să intre în vigoare la 21:00 GMT, Rusia şi Ucraina au făcut schimb de atacuri aeriene, ducând la închiderea aeroporturilor de partea rusă şi lăsând cel puţin doi morţi de partea ucraineană.
Kremlinul a declarat că forţele ruse vor respecta încetarea focului, dar vor răspunde „imediat” dacă Ucraina va lansa atacuri.
În discursul său de miercuri seara, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reînnoit apelul pentru un armistiţiu de 30 de zile. "Noi nu retragem această propunere, care ar putea da o şansă diplomaţiei. Dar lumea nu vede niciun răspuns din partea Rusiei", a spus el.
Vladimir Putin a anunţat armistiţiul la 28 aprilie într-un gest „umanitar”, ca urmare a presiunilor din partea SUA pentru ca Rusia să pună capăt asaltului pe care îl poartă asupra Ucrainei din 2022.
De la învestirea sa în ianuarie, preşedintele american Donald Trump a încercat să negocieze o încetare a focului durabilă între Moscova şi Kiev. Însă nu a reuşit să obţină nicio concesie majoră din partea Kremlinului.
Frustrare la Washington
În martie, Vladimir Putin a respins o propunere comună americano-ucraineană pentru o încetare necondiţionată a focului şi, de atunci, nu a oferit decât contribuţii slabe la eforturile de pace ale lui Trump.
Casa Albă este din ce în ce mai frustrată de această lipsă de progres.
"Este probabil imposibil pentru noi să mediem pe deplin fără cel puţin câteva negocieri directe între cele două părţi", a declarat miercuri vicepreşedintele american JD Vance.
Ucraina a declarat că nu crede ăn armistiţiul Rusiei şi a acuzat Moscova de comiterea a sute de încălcări în timpul unei încetări anterioare a focului de 30 de ore, ordonată de preşedintele rus de Paşte.
Marţi şi miercuri seara, armata rusă a tras cinci rachete balistice şi a lansat 187 de drone asupra Ucrainei, potrivit forţelor aeriene ucrainene, care au afirmat că au doborât două dintre rachete şi 81 de drone.
La Kiev, o mamă şi fiul ei au murit, iar alte şapte persoane au fost rănite, dintre care patru copii.
La rândul său, Ucraina, al cărei teritoriu este ocupat în proporţie de aproximativ 20% de armata rusă, a intensificat în ultimele zile atacurile cu drone împotriva Rusiei, perturbând funcţionarea aeroporturilor din Moscova şi din alte oraşe.
Îngrijorări pentru paradă
Ca urmare, începând de marţi, cel puţin 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate şi cel puţin 60.000 de pasageri au fost afectaţi, potrivit asociaţiei turoperatorilor ruşi.
Atacurile au stârnit îngrijorări cu privire la ordinea ceremoniilor de 9 mai.
Primii lideri străini au început să sosească la Moscova, inclusiv preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi preşedintele venezuelean Nicolas Maduro.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ţara sa ia „toate măsurile necesare” pentru a asigura securitatea comemorărilor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piaţa Roşie.
Preşedintele Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranţa liderilor care călătoresc la Moscova şi a subliniat că Rusia are „dreptate să se îngrijoreze” cu privire la securitatea paradei, potrivit News.ro.
Celebrările de 9 mai ocupă un loc central în cultul patriotic promovat de guvernul rus, care a făcut o paralelă între ofensiva lansată în Ucraina în februarie 2022 şi războiul împotriva Germaniei naziste.
Valeria Pavlova, o studentă rusă în vârstă de 22 de ani, a declarat pentru AFP că i se pare „greu de crezut” că ucrainenii respectă această încetare temporară a focului.