Ministrul de externe al Ucrainei a făcut marți apel la alte țări să se abțină de la a răspunde la ceea ce a spus că sunt afirmații false ale Rusiei despre un atac asupra reședinței președintelui Vladimir Putin, palatul Valdai din regiunea Novgorod. De cealaltă parte, Moscova nu a prezentat nicio dovadă privind presupusul atac din noaptea de duminică spre luni, însă a insistat că a avut loc și că efectul este că Rușia își va înăspri poziția în negocierile de pace, scrie hotnews.ro.
„A trecut aproape o zi, iar Rusia încă nu a furnizat nicio dovadă plauzibilă pentru acuzațiile sale privind presupusul „atac asupra reședinței lui Putin” din partea Ucrainei”, a scris pe X ministrul ucrainean al apărării, Andrii Sîbiha.
„Și nici nu o vor face. Pentru că nu există nicio dovadă. Nu a avut loc niciun astfel de atac”, a spus el.
„O nouă serie de minciuni” rusești acuză Kievul
„Rusia are un istoric îndelungat de afirmații false — aceasta este tactica lor caracteristică. De exemplu, Rusia a susținut că nu va ataca Ucraina la începutul anului 2022. De asemenea, îi acuză adesea pe alții de ceea ce ei înșiși plănuiesc să facă. Cuvintele lor nu ar trebui niciodată luate ad litteram. Astfel de reacții la afirmațiile manipulatoare nefondate ale Rusiei nu fac decât să contribuie la propaganda rusească și să încurajeze Moscova să comită mai multe atrocități și minciuni”, a mai transmis șeful diplomației ucrainene.
Tot marți, Kremlinul a transmis că atacul a existat și că va înăspri poziția Rusiei cu privire la un posibil acord de pace pentru încetarea luptelor, potrivit Reuters.
Mesajul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzațiile Rusiei drept „o nouă serie de minciuni” menite să justifice noi atacuri împotriva Ucrainei și să prelungească războiul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că a luat act de faptul că Ucraina a negat atacul cu drone, adăugând că publicații occidentale susțin negarea Kievului.
Peskov: Negarea ucrainenilor este „complet nebunească”
„Această acțiune teroristă are ca scop blocarea procesului de negociere”, a susținut Peskov, adăugând că „consecința diplomatică va fi înăsprirea poziției de negociere a Federației Ruse
Armata rusă, a spus el, știe cum și când să răspundă.
„Vedem că Zelenski însuși încearcă să nege acest lucru, iar multe mass-media occidentale, jucând pe mâna regimului de la Kiev, încep să răspândească ideea că acest lucru nu s-a întâmplat. Aceasta este o afirmație complet nebunească”, a spus Peskov.
Peskov a refuzat să spună unde se afla Putin în momentul atacului, afirmând că, având în vedere evenimentele recente, astfel de detalii nu ar trebui să fie de domeniu public.
Când a fost întrebat dacă Rusia are dovezi fizice ale atacului cu drone, el a răspuns că apărarea aeriană a doborât dronele, dar că problema epavelor ține de competența Ministerului Apărării.
ISW: Rușii s-au contrazis singuri, Lavrov a spus altceva decât ministerul apărării
Circumstanțele acestui presupus atac nu corespund modelului observat atunci când forțele ucrainene efectuează atacuri în Rusia, notează think tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa evaluare, venită după ce luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut luni că Ucraina a încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod.
Atacurile ucrainene confirmate în Rusia generează de obicei dovezi observabile în surse deschise. Astfel de dovezi includ imagini, adesea geolocalizate, ale operațiunilor de apărare aeriană, explozii, incendii sau coloane de fum în apropierea obiectivelor vizate; declarații ale autorităților locale și regionale ruse, care de obicei minimalizează atacurile ucrainene reușite, considerându-le „resturi” de la drone doborâte; și rapoarte din surse locale și mass-media despre incendii sau daune aduse acestor obiective.
ISW nu a observat niciun astfel de material video și nici știri locale sau regionale despre atacuri ucrainene în apropierea reședinței lui Putin care să coroboreze afirmația lui Lavrov.
Mai mult, afirmația lui Lavrov privind doborârea a 89 de drone ucrainene deasupra regiunii Novgorod este în contradicție cu afirmația Ministerului Apărării din Rusia potrivit căreia forțele ruse au doborât 47 de drone ucrainene deasupra regiunii în noaptea de 28 spre 29 decembrie, ceea ce subminează și mai mult această afirmație.
Forțele ucrainene au lovit anterior numeroase ținte militare în regiunea Novgorod, ceea ce a produs dovezi. Kremlinul nu a oferit nicio dovadă care să susțină afirmația sa că forțele ucrainene au vizat reședința lui Putin pe 29 decembrie, subliniază Institutul pentru Studiul Războiului.
Publicație independentă rusă: O astfel de lovitură ar fi fost „un miracol”
Publicația rusă de opoziție Sota a publicat o anchetă privind presupusul atac din 29 decembrie, notând că locuitorii din Valdai nu au auzit apărarea aeriană acționând în timpul nopții respective, chiar dacă ar fi trebuit să o facă pentru a doborî până la 91 de drone ucrainene.
Potrivit Sota, dronele lansate de la frontiera nordică a Ucrainei ar fi trebuit să traverseze un spațiu aerian rus puternic protejat, incluzând multiple instalații ale Forțelor Strategice de Rachete, unități de apărare aeriană, aviație militară și alte active care ar fi fost fie sub protecție aeriană puternică, fie ar fi acționat ele însele ca umbrelă de apărare aeriană rusă.
Publicația citată a concluzionat că Ucraina ar fi putut lovi reședința lui Putin din Valdai doar printr-un „miracol” sau prin neglijență militară deliberată din partea Rusiei.
Mai ales că Rusia a crescut numărul sistemelor de apărare aeriană care apără Valdai de la două la 12 între 2022 și august 2025, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty pentru Rusia.

