Tot mai multe voci din Occident vorbesc despre posibilitatea ca Rusia să testeze, într-un fel sau altul, hotărârea NATO. Nu este vorba despre o iminentă invazie a țărilor baltice, dar despre scenarii care merg de la incursiuni limitate și atacuri cu drone până la sabotaje și operațiuni sub steag fals. În ultimele zile, despre acest risc au vorbit lideri europeni, serviciile americane și publicații occidentale. Iar scenariile analizate de presa britanică și germană arată cât de diferite ar putea fi formele unei asemenea provocări.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că escaladarea din partea Rusiei avansează și că următoarele 7-8 luni vor fi decisive pentru securitatea Europei. Tusk spune că nu poate fi exclusă posibilitatea unor provocări ruse împotriva unuia dintre statele NATO. Avertismentul vine la doar câteva zile după vizita secretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova.
Surse citate de presa americană au afirmat că șeful CIA ar fi transmis oficialilor ruși un avertisment privind eventuale acțiuni împotriva statelor NATO. Președintele Donald Trump a minimalizat însă informațiile și a spus că Putin nu va ataca teritoriul NATO. În același timp, publicațiile occidentale încearcă să răspundă la o întrebare: dacă Moscova ar decide să testeze NATO, cum ar putea arăta această operațiune? The Telegraph a prezentat șase scenarii. Primul este o operațiune după modelul Crimeei. În orașe precum Narva, din Estonia, ar putea fi provocate proteste în numele populației rusofone, urmate de apariția unor oameni înarmați fără însemne. Este scenariul „omuleților verzi”, folosit de Rusia în Crimeea în 2014.
Larisa BROWN, REDACTOR ȘEF PE PROBLEME DE APĂRARE, THE TIMES: „Înainte ca aliații NATO să reușească măcar să ajungă la un acord asupra modului în care trebuie să reacționeze, blindatele rusești trec punctul de control. Ce se întâmplă apoi ar putea schimba lumea peste noapte. Oficiali militari avertizează că acesta s-ar putea să nu fie doar un exercițiu ipotetic.”
Un alt scenariu este mult mai direct: o incursiune militară limitată. The Telegraph vorbește, de exemplu, despre un elicopter rusesc care ar putea pătrunde pe teritoriul NATO sub pretextul unei aterizări de urgență. Ulterior, o echipă trimisă pentru recuperarea echipajului ar putea intra pe teritoriul unui stat aliat. Scopul nu ar fi cucerirea unui teritoriu, ci testarea reacției NATO.
Larisa BROWN, REDACTOR ȘEF PE PROBLEME DE APĂRARE, THE TIMES: „În loc să lanseze un război pe care nu îl poate câștiga, Rusia operează în așa-numita „zonă gri”, testând cât de mult haos poate provoca fără să declanșeze un răspuns militar.”
O altă variantă este coridorul Suwalki, fâșia de aproximativ o sută de kilometri dintre Polonia și Lituania. O ofensivă pornită din Belarus și Kaliningrad ar putea încerca să izoleze țările baltice de restul Alianței. Într-un scenariu separat, Rusia ar putea încerca să ocupe insula suedeză Gotland, importantă pentru controlul Mării Baltice. Publicația germană Bild adaugă alte variante. Una dintre ele este un atac asupra infrastructurii submarine: cabluri de internet și electricitate, conducte sau alte instalații maritime. Un atac coordonat asupra mai multor obiective ar putea provoca întreruperi de comunicații și energie fără ca Rusia să lanseze o invazie convențională.
Larisa BROWN, REDACTOR ȘEF PE PROBLEME DE APĂRARE, THE TIMES: „Rusia testează deliberat coeziunea Alianței occidentale, căutând punctele slabe fără să declanșeze un război total. Adevăratul pericol este ca aceste atacuri de nivel redus să distrugă unitatea NATO.”
Dar cele mai plauzibile scenarii ar putea fi chiar mai greu de atribuit. The Telegraph vorbește despre atacuri sub steag fals, în care Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate pentru a crea impresia unui atac ucrainean asupra unui stat NATO. Un asemenea incident ar putea încerca să provoace neînțelegeri între aliați și să slăbească sprijinul pentru Kiev. Pe listă sunt și sabotajele. Atacarea unei uzine, deraierea unui tren sau o operațiune asupra unei infrastructuri importante ar putea provoca victime, dar fără a arăta imediat cine se află în spatele atacului. Iar în cazul unui atac cibernetic, țintele ar putea fi spitale, aeroporturi, piețe financiare sau alte sisteme esențiale.
Larisa BROWN, REDACTOR ȘEF PE PROBLEME DE APĂRARE, THE TIMES: „Să privim ce se întâmplă deja de-a lungul granițelor Europei. Avioane rusești încalcă în mod deliberat spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. În același timp, rețele clandestine recrutate de Rusia organizează atacuri incendiare și acte de sabotaj pe întreg continentul.”
Experții atrag însă atenția că toate aceste scenarii rămân ipotetice. Iar evaluările occidentale nu indică, în acest moment, pregătirea unei invazii convenționale de amploare împotriva țărilor baltice. Institutul pentru Studiul Războiului spune însă că Rusia ar putea opta pentru o acțiune mult mai limitată: un atac cu drone, rachete sau o incursiune de scurtă durată. Scopul ar fi testarea articolului 5 și, mai ales, a capacității NATO de a răspunde unit.