La doua saptamani dupa capitularea Nagorno-Karabah in urma unei ofensive fulgeratoare, Azerbaidjanul a retransmis, marti, harta capitalei fostei enclave separatiste armene (Stepanakert in armeana, Khankendi in azera), cu strazile avand denumirile in limba azera. Una dintre strazi poarta numele unuia dintre principalii instigatori ai genocidului armean din 1915, ofiterul turc Enver Pasa, potrivit Le Monde, citat de Rador Radio Romania, scrie hotnews.ro
Aceasta harta a fost difuzata pentru prima data in august 2021. Aceasta redifuzare vine intr-un moment in care Baku sporeste declaratiile menite sa linisteasca comunitatea internationala cu privire la tratamentul pe care il va rezerva armenilor din Nagorno-Karabah care doresc sa ramana si sa traiasca in enclava.
Presedintele Aliev a promis „reintegrarea pasnica” a acestora si transformarea regiunii intr-un „paradis”. „Drepturile si libertatile egale tuturor, inclusiv securitatea, sunt garantate indiferent de etnie, religie sau limba”, a reiterat Baku pe 2 octombrie.
Demararea procesului de integrare a fost anuntata oficial cu o zi inainte, pe 1 octombrie. Presa azera a difuzat pe scara larga un videoclip cu doua persoane prezentate ca armeni care doresc sa ramana si sa locuiasca in Nagorno-Karabah, respectand in acelasi timp legile azere. Cu toate acestea, adevarata identitate si antecedentele acestor doua persoane sunt necunoscute.
„Cum ne putem imagina ca vom trai cu ei?”
Daca armenii ar ramane sa locuiasca in Nagorno-Karabah, acest lucru ar permite Azerbaidjanului sa aiba o vitrina care sa expuna „reintegrarea pasnica”. Acest lucru ar putea oferi, de asemenea, un pretext pentru Rusia sa mentina aproximativ doua mii de trupe de mentinere a pacii - desfasurate in regiune de la sfarsitul razboiului din 2020 in Nagorno-Karabah.
Dintre refugiatii intalniti de Le Monde in Armenia, niciunul, insa, nu crede in posibilitatea „reintegrarii pasnice”, sau chiar in dorinta anumitor locuitori de a ramane sa locuiasca voluntar in enclava. „Ei ucid si violeaza civili. Cum ne putem imagina ca vom trai impreuna cu ei?”, se intreaba retoric unul dintre armeni.
Dupa victoria trupelor de la Baku in Nagorno-Karabah in 2020, Ilham Aliev s-a felicitat pentru ca i-a alungat pe armeni „ca pe caini”. Inspaimantati de sosirea azerilor dupa ofensiva fulger din 19 septembrie, cea care a dus la caderea Nagorno-Karabah, cei aproximativ 120.000 de armeni ai enclavei au fugit in masa in Armenia, temandu-se pentru viata lor. Regiunea, populata in principal de armeni, este acum aproape pustie. Armenia denunta „epurarea etnica”.
O misiune a Natiunilor Unite a avut permisiunea sa viziteze duminica Nagorno-Karabah, pentru prima data in aproximativ treizeci de ani, pentru a evalua nevoile umanitare de acolo. Membrii acesteia au spus ca nu au vazut nicio distrugere si nu au fost raportate acte de violenta impotriva civililor dupa incetarea focului, starnind scepticism si indignare in randul armenilor, care declara contrariul.