Niciunde altundeva nu a avut un impact mai mare politica externa agresiva a lui Xi Jinping ca in Asia de Sud-Est, curtea strategica a Chinei, scrie BBC. Dar, odata cu puterea Beijingului, a crescut si nelinistea Washingtonului, iar acum, dupa ani de zile de actiuni contradictorii, SUA incearca din nou sa se implice in regiune.
Cand va lua parte la summitul anual ASEAN (Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est) de saptamana aceasta, presedintele american Joe Biden va deveni primul lider al Statelor Unite care participa la acest eveniment din 2017.
Dar acum, SUA opereaza intr-un mediu diplomatic mult mai perfid decat a facut-o in trecut. ASEAN, considerata candva esentiala pentru diplomatia din zona Asia-Pacific, s-a chinuit sa ramana un forum eficient intr-o lume tot mai polarizata.
Organizatia se prezinta drept un loc pentru pace si neutralitate unde cei 10 membrii ai sai cauta sa ajunga la un consens, evita sa se critice intre ei si sunt liberi sa discute cu alte tari. Secretariatul sau mic si slab si lipsa oricarui proces de implementare a deciziilor luate de membrii organizatiei reflecta gandirea care sta la baza ASEAN.
Stilul mai lejer al organizatiei a functionat bine atunci cand exista o cooperare la nivel global condusa de SUA care promova comertul si cresterea economica. Dar de cand China si-a facut simtita prezenta pe piata internationala si si-a raspandit influenta incepand cu primul deceniu al mileniului al III-lea, interesul Statelor Unite pentru regiune s-a diminuat pe masura ce guvernul american s-a concentrat tot mai mult pe Orientul Mijlociu.
Ofensiva Chinei de „cucerire” a Asiei de Sud-Est: de la diplomatia lui Deng la agresivitatea lui Xi
China a pornit intr-o ofensiva diplomatica de atragere a jucatorilor din regiunea Asiei de Sud-Est in sfera sa de influenta, urmand mantra fostului lider chinez Deng Xiaoping „ascunde-ti puterea, asteapta momentul potrivit”. Sub conducerea lui Xi, care este la putere deja de 10 ani, forta Chinei nu a mai ramas ascunsa.
In ultimul deceniu, ocuparea si dezvoltarea militara a insulelor din Marea Chinei de Sud a adus Beijingul in conflict direct cu ceilalti pretendenti la administrarea acestor teritorii cu importanta strategica – in special, Vietnam si Filipine.
Incercarile grupului ASEAN de a face China sa respecte un „cod de conduita” in zonele disputate nu au produs niciun rezultat. Beijingul pur si simplu a intarziat negocierile timp de 20 de ani si a refuzat sa accepte decizia Curtii Internationale de Justitie din 2016 prin care i-au fost invalidate revendicarile teritoriale din regiune.
Tarile ASEAN se afla intr-o pozitie complicata. In primul rand, China este atat de importanta economic si atat de puternica militar incat putini indraznesc sa o confrunte in public.
Chiar si in Vietnam, tara care a purtat un razboi impotriva Chinei cu doar 43 de ani in urma si unde sentimentele anti-chineze sunt foarte puternice, partidul comunist aflat la conducere este foarte precaut atunci cand are de-a face cu uriasul lor vecin.
Vietnamul are o granita lunga cu China, iar Beijingul este cel mai mare partener comercial al Hanoiului si o legatura vitala in lantul de aprovizionare care ii alimenteaza exporturile.
China a distrus unitatea ASEAN in incercarea de a le transforma in state vasale
In al doilea rand, China a distrus practic unitatea ASEAN atunci cand i-a facut pe unii dintre membrii sai mai mici sa fie atat de dependenti de Beijing incat aproape ca au devenit state vasale.
Acest lucru a fost clar in 2012, atunci cand Cambodgia a detinut presedentia organizatiei ASEAN si a blocat o declaratie finala care critica pozitia Beijingului in Marea Chinei de Sud.
Ingrijorarile cu care vecinii sai din regiune privesc actiunile Chinei ar putea parea un avantaj pentru SUA, dar adevarul este ca tarile din Asia de Sud-Est se simt abandonate de Washington.
Acestea privesc SUA drept un partener in care nu isi pot pune increderea, prea preocupat de drepturile omului si democratie. Americanii au fortat natiunile din regiune sa accepte masuri economice foarte nepopulare si dure dupa criza financiara prin care a trecut Asia in 1997.
In plus, SUA aproape ca au abandonat complet regiunea in timpul razboiului impotriva terorismului declansat de George Bush si si-au schimbat din nou prioritatile dupa „pivotul” mult promovat spre Asia al lui Barack Obama, aliniindu-se mai degraba cu abordarea protectionista a lui Donald Trump, care a criticat ceea ce el numea practicile comerciale nedrepte ale Asiei.
Alianta QUAD, condusa de SUA, slabeste si mai mult statele ASEAN
SUA se concentreaza astazi pe alianta sa cu Japonia, India si Australia (cunoscuta si sub numele de Quad), ceea ce a slabit inca si mai mult statele ASEAN, care simt ca au ramas blocate intre doi rivali puternici. Dorinta Washingtonului de a provoca China in Asia ingrijoreaza tarile din sud-estul continentului, intrucat ele ar avea mult de pierdut de pe urma unei confruntari intre cele doua superputeri.
Sub conducerea presedintelui Joko Widodo, pana si Indonezia, cel mai mare stat ASEAN si tara cu cea mai sceptica politica externa fata de China, a cautat sa atraga investitiile, imprumuturile si tehnologia din China.
Vestea buna pentru SUA este ca niciuna din tarile ASEAN nu va deveni un aliat militar al Chinei la fel de apropiat precum sunt Japonia si Australia pentru SUA, dar toate statele din Asia de Sud-Est accepta acum ca Beijingul va fi puterea dominanta in aceasta regiune si ca nu va fi dispusa sa accepte compromisuri in privinta propriilor sale interese.
Dilema lui Biden: este oare prea tarziu pentru SUA sa reconfigureze aliantele din curtea Chinei?
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.