Blocajul din Strâmtoarea Ormuz adâncește criza energetică și îi face pe liderii europeni să caute soluții. Reuniți în aceste zile la Consiliul European și la Summitul Euro în format extins, oficialii transmit că susțin deschiderea strâmtorii, dar resping o intervenție militară și cer dezescaladarea conflictului.Și la nivelul NATO se discută opțiunile pentru reluarea traficului în timp ce Statele Unite cer implicare mai mare din partea Europei. Pe de altă parte, Teheranul menține blocajul și amenință că va continua să închidă accesul pentru așa-numiții inamici.
Noile evoluții din Orientul Mijlociu complică tot mai mult situația din jurul Strâmtorii Ormuz. La Bruxelles, liderii europeni poartă discuții intense despre impactul crizei. Iar Franța încearcă să deschidă un canal diplomatic trimițându-și șeful diplomației în Liban.
Marcin BUZANSKI, ANALIST ÎN POLITICĂ EXTERNĂ: „Acum, primul lucru este să existe o poziție comună. Al doilea lucru este să se încerce, pe de o parte, să se ia măsuri pentru a stabiliza situația și pentru a permite ca rutele de transport maritim să rămână deschise în strâmtoare — ceea ce, desigur, este în interesul Europei. Dar este, de asemenea, important ca Europa să nu fie atrasă într-un război pe care nu l-a început și să nu suporte acele consecințe.”
În paralel, și în interiorul NATO se caută opțiuni pentru a putea fi reluat traficul prin această rută strategică. Secretarul general Mark Rutte spune că aliații vor găsi o soluție, însă deocamdată nu există un plan comun clar.
Mark RUTTE, ȘEFUL NATO: „Este inacceptabil ca o rută maritimă atât de importantă să fie închisă sau să devină foarte greu de folosit din cauza tuturor amenințărilor existente acolo.
Din discuțiile mele cu aliații, observ că aceștia poartă consultări intense între ei, dar și cu Statele Unite, pentru a găsi cea mai bună cale de a gestiona această problemă majoră de securitate.”
În plan politic, tensiunile dintre aliați se adâncesc. Administrația americană susține că Europa are mai mult de câștigat din redeschiderea strâmtorii și ar trebui să se implice mai mult
Karoline LEAVITT, PURTĂTOAREA DE CUVÂNT A CASEI ALBE: „Aliații noștri beneficiază mult mai mult de redeschiderea Strâmtorii Ormuz decât Statele Unite. După cum știți, datorită politicii energetice a acestui președinte, SUA sunt în prezent un exportator net de petrol. Avem suficiente resurse interne pentru a ne acoperi necesarul, ceea ce ne face mai puțin dependenți de această rută strategică.”
Pe de altă parte, liderii europeni refuză să intre într-un conflict pe care îl consideră riscant.
„Belgia nu are nicio intenție să se implice în războiul cu Iranul. Niciuna.”
Rob JETTEN, PRIM-MINISTRUL ȚĂRILOR DE JOS: „În acest moment nu există nicio propunere clară pentru o misiune și situația este prea instabilă pentru a începe o operațiune în Strâmtoarea Ormuz.”
Emmanuel MACRON, PREȘEDINTELE FRANȚEI: „Franța susține, ca de fiecare dată, revenirea la negocieri, la dialog și la dezescaladare în regiune.”
Între timp, Iranul nu doar că menține blocajul, dar încearcă să îl transforme într-un instrument de presiune economică. În Parlamentul de la Teheran se discută introducerea unor taxe pentru navele care ar traversa strâmtoarea, ceea ce ar schimba regulile jocului în comerțul global. În același timp, Garda Revoluționară anunță că va continua să închidă accesul pentru „dușmani”. Pe mare, situația rămâne critică. Sute de nave sunt blocate în Golful Oman, așteptând un semnal că pot trece în siguranță. Zona este considerată extrem de periculoasă, iar lipsa unei soluții rapide începe să afecteze tot mai vizibil piețele energetice.