Orasul Bangkok, afectat de cresterea nivelului marii, eroziunea regiunilor costiere si urbanizarea galopanta, gazduieste intre 4 si 9 septembrie o reuniune pregatitoare a COP-24, urmatoarea conferinta ONU pentru clima.

Metropola asiatica se scufunda inexorabil si ar putea sa devina acoperita partial de apa pâna în anul 2030, informeaza AFP, potrivit Agerpres.

Construit pe terenuri mlastinoase la doar 1,5 metri deasupra nivelului marii, acest megalopolis cu peste 10 milioane de locuitori “se scufunda astazi cu 1-2 centimetri pe an si risca sa fie afectat de inundatii foarte importante în viitorul apropiat”, a dezvaluit Tara Buakamsri, directorul filialei thailandeze a asociatiei Greenpeace, într-un interviu acordat pentru AFP.

În timpul marilor inundatii din 2011, peste o cincime din oras a fost acoperit cu apa. Zonele periferice au fost deosebit de afectate, în timp ce cartierul de afaceri a fost scutit de un veritabil dezastru gratie unor diguri ridicate în mare graba.

Acest scenariu ar putea sa se repete din ce în ce mai des: “aproape 40%” din oras ar putea fi inundat începând din 2030, potrivit previziunilor Bancii Mondiale, ai carei specialisti considera ca Bangkok este unul dintre cele mai amenintate orase din Asia, alaturi de Jakarta.

Bangkok, considerat “un oras obez construit pe un schelet de copil”, potrivit unei expresii folosite de geologul Thanawat Jarupongsakul, este mai întâi victima propriei sale dezvoltari frenetice: greutatea blocurilor de tip zgârie-nori, care nu înceteaza sa fie construite în acest oras aflat într-o perpetua transformare, contribuie la scufundarea progresiva a metropolei.

“Iar numeroasele canale care traverseaza capitala, denumita în trecut ‘Venetia Orientului’, au disparut în mare parte, fiind acoperite de o importanta retea rutiera. Ele reprezentau totusi un bun sistem de drenaj natural”, a declarat Suppakorn Chinvanno, expert în chestiuni climatice la Universitatea Chulalongkorn din Bangkok.

Pânza freatica este amenintata


La fenomenul de scufundare a orasului au contribuit si din milioanele de metri cubi de apa ce au fost pompati în pânza freatica timp de multe decenii.

Utilizarea apelor subterane este de acum înainte reglementata, însa anumiti oameni continua sa strapunga pânza freatica în mod ilegal. În ianuarie, Politia thailandeza a inspectat zeci de bordeluri, acuzate ca “sifoneaza” apele subterane pentru a oferi “masaje cu sapun” clientilor lor.

Orasul asiatic este si o victima a modificarilor climei, care au determinat o crestere a apei în Golful Thailandei cu 4 milimetri pe an, depasind media mondiala.

“Astazi, orasul este deja în mare parte sub nivelul marii”, a precizat Tara Buakamsri.

Kilometrii de litoral care înconjoara capitala thailandeza sunt la rândul lor afectati de o eroziune importanta.

“Acolo au fost amenajate numeroase ferme de creveti, fapt care a accentuat fenomenul”, a subliniat Suppakorn Chinvanno.

Amenintat la sud de catre mare, orasul este, la nord, deosebit de vulnerabil în fata viiturilor provocate de ploile musonice, iar “specialistii anticipeaza furtuni cu intensitati tot mai mari în anii care vor veni”, a adaugat el.

În urma inundatiilor din 2011, Guvernul thailandez a dezvaluit un plan de preventie, care a fost însa abandonat dupa lovitura de stat militara din mai 2014.

“Trebuie sa urmarim în permanenta factorii meteorologici si geografici si sa ne adaptam în fiecare an”, a subliniat Narong Ruangsri, directorul departamentului de drenare si asanare din Bangkok.

″În prezent, dispunem de mijloace importante: o retea de canale de peste 2.600 de kilometri, statii de pompare si opt tuneluri subterane pentru evacuarea apei. Un alt tunel urias este în constructie si alte trei se afla în etapa studiului de fezabilitate”, a detaliat acelasi oficial thailandez.

De asemenea, un parc a fost construit în 2017, fiind conceput special pentru drenarea milioanelor de litri de apa pluviala si reorientarea acesteia, pentru a evita inundarea cartierelor învecinate.

Au fost construite si diguri suplimentare de-a lungul cursurilor de apa, noi bazine de retentie, iar canalele existente au fost asanate.

Dar, potrivit unor experti, aceste planuri foarte costisitoare ar putea sa se dovedeasca insuficiente.

“Este nevoie de o politica clara de gestionare a solurilor din oras”, a subliniat Tara Buakamsri.

“Este nevoie si sa se prevada mai multe spatii verzi, destinate absorbirii apelor provenind din inundatii. Însa pretul foarte scump al terenurilor din Bangkok a facut ca interesele economice sa devina prioritare”, a deplâns acelasi specialist.

Altii se tem ca digurile nu vor reusi sa protejeze decât anumite zone, precum cartierul de afaceri, în defavoarea cartierelor muncitoresti periferice.