Vremea de pe Pamant poate fi ciudata in multe situatii, insa pare ca este mult mai putin grava in comparatie cu furtunile globale de praf sau cu ninsorile nocturne inregistrate pe planeta Marte, pe care oamenii de stiinta abia incep sa le descopere si sa le inteleaga. Inainte de a trimite astronauti catre alte destinatii din sistemul solar, va fi necesara capacitatea de a crea prognoze meteo precise, potrivit oamenilor de stiinta, care sa ajute la desfasurarea cu succes a misiunilor spatiale. De asemenea, cartografierea planetei rosii ar putea ajuta viitoarele echipe de astronauti sa determine locurile in care acestea pot gasi resurse critice, cum ar fi apa provenita din topirea straturilor de gheata de pe planeta vecina, conform unei analize CNN.
Conform unui studiu realizat de mai multi experti in cercetarea spatiului cosmic, exista unele asemanari intre Terra, Marte si chiar luna planetei Saturn, cunoscuta drept Titan, care permit prognozarea vremii pe alte planete.
„Cred ca primele prognoze exacte despre cum va fi vremea pe Marte ar putea fi realizate in aproximativ un deceniu”, a declarat autorul principal al studiului, J. Michael Battalio, cercetator postdoctoral in stiinte planetare la Universitatea Yale din SUA.
„Totul tine de combinarea unor seturi de date observationale mai clare cu modele numerice suficient de caracteristice”, a spus Battalio, adaugand ca „pana atunci ne putem baza pe conexiunile dintre clima si vreme pentru a anticiparea furtunile de praf" de pe Marte.
Modul inelar si prognoza meteo pentru alte planete
Cercetatorii au examinat un fenomen al Pamantului cunoscut sub numele de „mod inelar", incercand astfel sa previzioneze conditiile meteorologice de pe Marte si Titan.
Modurile inelare sunt variabilitati in fluxul atmosferic al Pamantului, fara legatura cu schimbarile sezoniere, care pot afecta formarea norilor si precipitatiile de pe tot globul. In urma unor evaluari stiintifice, a fost evidentiat faptul ca furtunile de praf care apar in mod regulat in emisfera sudica de pe Marte sunt asemanatoare vartejurilor de pe Pamant.
De asemenea, Michael Battalio, care a analizat timp de 15 ani planeta Marte, a descoperit ca, la fel ca Pamantul, planeta rosie are moduri inelare. La randul sau, Juan Lora, colega de laborator a lui Battalio si profesor asistent in stiinte planetare la Universitatea Yale, a dezvoltat un model climatic global pentru luna Titan, pentru a cauta moduri inelare pe cea mai mare luna a planetei Saturn.
In timpul cercetarii lor, echipa a descoperit ca modurile inelare nu apar doar pe Marte si Titan, ci si pe alte planete. Totodata, cercetatorii au descoperit si ca modurile inelare reprezinta jumatate din variabilitatea vantului pe planeta Marte si cel putin doua treimi din aceasta pe satelitul natural Titan.
„Faptul ca am gasit moduri inelare pe alte planete decat pe Terra, precum Marte si Titan, inseamna ca acestea pot fi omniprezente si in alte atmosfere planetare”, a declarat Battalio.
Intelegerea modurilor inelare de pe planeta Marte ar putea dezvalui mai multe informatii despre predictibilitatea diverselor furtuni de vant descoperite pe aceasta planeta, cum ar fi micile furtuni de o zi sau furtunile globale de praf care inghit planeta la fiecare cativa ani. La fel ca pe Pamant, modurile inelare de pe Marte apar in mod regulat si afecteaza vartejurile care se formeaza si care apoi conduc furtunile de praf.
„Intelegerea si anticiparea acestor evenimente este vitala pentru siguranta misiunilor spatiale viitoare, in special a celor bazate pe energia solara, care au drept scop principal aterizarea pe o alta suprafata terestra decat Terra”, a punctat cercetatorul Michael Battalio, care a mai declarat ca „praful poate deveni atat de gros uneori, in timpul furtunilor de pe Marte, incat ziua incepe sa para la fel de intunecata ca in mijlocul noptii”.
Furtunile de praf de pe Marte au condus deja la incheierea unei misiuni a NASA pe planeta Marte, dupa ce roverul Opportunity, care aterizase pe planeta rosie in 2004, a fost grav afectat din cauza unei furtuni devastatoare de praf. La inceput, Opportunity era menit sa exploreze planeta rosie timp de 90 de zile. Insa a rezistat mai mult de un deceniu, echipa misiunii trimitand in mod regulat comenzi catre rover pentru a se opri in timpul furtunilor de praf.
„O furtuna globala de praf a pus capat in cele din urma roverului Opportunity, dar acumularea lenta de praf poate pune in pericol supravietuirea misiunii InSight, lansata in 2018 si conceputa pentru a studia interiorul profund al planetei Marte”, a mai declarat Battalio.
Zapada de pe Marte
Dincolo de imaginile uimitoare care evidentiaza stratul gheata groasa de la polii planetei Marte, este greu de imaginat o ninsoare pe planeta rosie. Cu toate acestea, in 2008, Phoenix Mars Lander, nava robot dedicata continuarii misiunii explorarii spatiului a celor de la NASA, a detectat ninsoare pe Marte.
Folosind date oferite de Phoenix Mars Lander, precum si datele puse la dispozitie de la nava spatial Mars Reconnaissance Orbiter, care a fost proiectata si apatine tot NASA, Aditya Khuller, doctorand in cadrul Universitatii de Stat din Arizona a stabilit ca zapada si gheata arata un pic diferit pe Marte si se formeaza mai ales noaptea.
Potrivit unei cercetari publicate pe 18 august in Jurnalul de Cercetari Geofizice al Uniunii Geofizice Americane, cand se formeaza zapada pe Marte, praful este unul dintre ingrediente, acesta acoperind stratul care cade pe solul martian, ceea ce face ca ninsoarea de pe planeta rosie sa semene mai mult cu zapada murdara pe care o vedem pe Pamant. Asta face ca zapada si gheata de pe Marte sa fie nu numai prafuite, ci mult mai intunecate decat zapada proaspata de pe Pamant.
„Exista sansa ca aceasta gheata prafuita si intunecata sa se topeasca si sa patrunda in solul martian”, a spus Khuller, care a adaugat si ca „orice apa lichida de la suprafata produsa prin topire va fi protejata de evaporarea in atmosfera planetei Marte de patura de gheata care se afla deasupra”.
Cercetarile lui Khuller asupra potentialei topiri a acestui strat de gheata de pe Marte sunt in curs de desfasurare si ar putea dezvalui in curand mai multe despre istoria climei de pe Marte. Cu cat oamenii de stiinta invata despre misteriosul trecut al climei de pe pleneta rosie, cu atat mai mult isi dau seama ca planeta vecina a cunoscut probabil mai multe epoci glaciare.
De altfel, cercetarile anterioare al lui Aditya Khuller au detectat apa inghetata la latitudinile medii ale planetei Marte, care ar fi putut forma rauri si rape in zona apropiata de ecuator.
„Daca zapada sau gheata se topesc cu adevarat, atunci ar putea sa patrunda in aceste canale”, a mai punctat Khuller, care a subliniat si ca „descoperirea locurilor unde ar putea exista depozitele de apa lichida pe Marte, care ar putea aparea in urma topirii stratului de gheata in timpul verii martiene, ar fi utile pentru viitoarele misiuni spatiale umane, care vor trebui sa se aprovizionare cu apa”.