Într-un moment în care războiul din Ucraina a intrat în al patrulea an, Bulgaria rămâne una dintre cele mai vulnerabile țări europene în fața campaniilor de dezinformare rusească. Rețele sofisticate de influență, falsuri mediatice, propagandă difuzată prin canale alternative și infiltrare ideologică în școli și în spațiul public conturează tabloul unei țări în care statul asistă pasiv la o ofensivă informațională fără precedent, scrie publicația bulgară Mediapool, potrivit adevarul.ro.

Un raport recent elaborat de experții Centrului pentru Informație, Democrație și Cetățenie al Universității Americane din Bulgaria, împreună cu compania Sensika Technologies, analizează peste 640.000 de articole din 45 de țări, din decembrie 2024 până în martie 2025. Concluzia este limpede: Bulgaria se află în prima linie a războiului hibrid dus de Rusia în Europa de Sud-Est.

„Este o țară-țintă pentru Kremlin. Dezinformarea este prezentă peste tot în Europa, dar în Bulgaria este concentrată și persistentă”, avertiza diplomatului britanic Jack Hands, într-un interviu acordat Mediapool la sfârșitul lui 2024.

Când lipsa de reacție devine complicitate

Deși diagnosticul este cunoscut și larg împărtășit de analiști și oficiali occidentali, instituțiile bulgare ezită să trateze fenomenul cu instrumentele necesare. În locul unei reacții strategice coordonate, s-au remarcat doar eforturi disparate, venite mai ales dinspre ONG-uri, jurnaliști independenți și o mână de specialiști preocupați de securitatea informațională.

Gheorghi Anghelov, fost jurnalist și expert în cadrul Sensika Technologies, atrage atenția asupra lipsei unei baze legale clare pentru sancționarea propagandei ruse. În plus, platforme ca Telegram și YouTube au devenit spații de refugiu pentru rețele precum „Pravda”, care diseminează conținut pro-Kremlin sub masca pluralismului mediatic. „Avem o iluzie de surse multiple, dar în realitate multe știri sunt produse direct de presa de stat rusă”, spune Anghelov.

Războiul psihologic: când propaganda devine „opinie personală”

Unul dintre cele mai subtile instrumente folosite este „controlul reflexiv”, o tehnică de manipulare psihologică descrisă în epoca sovietică, prin care individul ajunge să preia narațiunea indusă și s-o considere proprie. „Este unul dintre cele mai eficiente mecanisme de răspândire a dezinformării în rândul funcționarilor și al publicului larg”, explică Anghelov.

Guvernul inert

Ideea unui centru guvernamental de coordonare împotriva dezinformării există încă din 2019, anunțată înaintea alegerilor europene. Însă promisiunile nu s-au materializat. Chiar și în rarele momente în care guvernele succesive au lansat inițiative – cum a fost rubrica anti-fake news pe pagina oficială de Facebook a executivului în 2023 – acestea au fost abandonate odată cu schimbarea puterii.

„Guvernele sunt instabile, instituțiile nu comunică între ele, iar tema e adesea minimizată. Avem o lipsă evidentă de evaluare a riscului și o ignoranță periculoasă în zona decizională”, afirmă Iordan Bojilov, fost secretar de stat în Ministerul Apărării și președinte al Forumului de Securitate din Sofia.

Lecții din Vest

Bojilov pledează pentru introducerea unui mecanism coerent de comunicare strategică, similar celor din Marea Britanie sau Olanda, unde politica de securitate include în mod explicit combaterea dezinformării. „E nevoie de comunicare instituțională proactivă, nu doar de verificare pasivă a faptelor. Atunci când statul comunică eficient, terenul e mai puțin fertil pentru manipulare”, susține el.

Politica se încurcă în propriile contradicții

La nivel parlamentar, tema rămâne profund politizată. Singura formațiune care a insistat pentru o comisie de anchetă privind influența rusă este coaliția „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”. Inițiativa nu a fost nici măcar pusă pe ordinea de zi, în ciuda unui pretins consens proeuropean în legislativ.

„Avem un majoritar discurs pro-UE, dar fără acțiuni concrete. Nici contraspionajul, nici Ministerul Apărării, nici cel al Digitalizării nu par să fi înțeles gravitatea situației”, acuză Bojidar Bojanov, fost ministru al e-guvernării, care a propus încă din 2022 crearea unei structuri analitice dedicate amenințărilor hibride.

Lecții regionale: România ezită, Polonia reacționează, balticii dau tonul

În România, rețelele de dezinformare s-au activat masiv în timpul alegerilor prezidențiale, în special prin TikTok. CNA a intervenit tardiv, iar proiectul legislativ care ar fi dat atribuții clare autorităților de reglementare a fost blocat. În schimb, platforma InfoRadar, operată de Ministerul Apărării, și CNA urmăresc narațiunile rusești, deși cu rezultate modeste.

Polonia a ales o cale mai activă, lansând în mai o campanie interinstituțională pentru protecția procesului electoral, care include monitorizarea rețelelor sociale și publicarea de rapoarte analitice regulate. Țările baltice – în special Estonia și Lituania – oferă însă cele mai solide exemple de reacție. De la interdicții pentru posturile rusești, până la patrule virtuale și sancțiuni consistente, mecanismul este clar: identificare, analiză, acțiune.

Fără voință politică, fără cadru legal și fără un aparat administrativ pregătit, Bulgaria riscă să devină o verigă slabă a frontului euro-atlantic în fața războiului hibrid dus de Rusia. Într-o regiune în care propaganda nu mai este doar o problemă de comunicare, ci una de securitate națională, tăcerea statului poate deveni sinonimă cu complicitatea, notează Mediapool.