Pe fondul temerilor tot mai mari privind o posibilă escaladare nucleară globală, planurile de urgență ale guvernului american arată cum ar putea funcționa conducerea Statelor Unite chiar și în scenariul extrem al unui război nuclear, scrie adevarul.ro.

Potrivit acestor planuri, președintele Donald Trump ar putea fi evacuat către una dintre bazele ultrasecrete ale guvernului federal, răspândite pe teritoriul Statelor Unite, dacă un conflict global ar amenința direct infrastructura și conducerea țării.

Aceste proceduri fac parte din Planul de continuitate a operațiunilor (COOP) – un set de măsuri concepute pentru a asigura continuitatea funcțiilor esențiale ale statului, inclusiv apărarea națională, stabilitatea economică și siguranța publică, chiar dacă mai multe orașe importante ar fi distruse de arme de distrugere în masă.

Într-un asemenea scenariu, administrația de la Washington ar putea continua să conducă țara din buncăre fortificate amplasate în state precum Colorado, Pennsylvania sau Virginia, concepute pentru a rezista unor atacuri nucleare.

Buncărele secrete ale guvernului

Trei astfel de instalații sunt cunoscute public încă din perioada Războiului Rece: Centrul de operațiuni de urgență Mount Weather, complexul Raven Rock Mountain și complexul Cheyenne Mountain.

Toate sunt echipate cu infrastructură de comunicații și sisteme tehnologice care permit conducerii politice și militare să mențină legătura cu armata și cu populația în timpul unei crize majore.

Deși au fost construite în contextul confruntării dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, aceste baze nu sunt relicve ale trecutului. Ele continuă să fie finanțate și operate, fiind menționate în mod regulat în bugetele federale.

Instalațiile au fost pregătite inclusiv în timpul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, când o parte a conducerii americane a fost mutată în locații securizate.

Fiecare dintre aceste baze este amplasată în interiorul unor masive montane, concepute pentru a oferi protecție împotriva undelor de șoc ale unei explozii nucleare.

Mount Weather: centrul civil de comandă

Centrul de operațiuni de urgență Mount Weather, situat în Virginia, este administrat de Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) din 1979.

Baza include un buncăr destinat liderilor civili și este dotată cu sisteme de comunicații care permit mai multor agenții federale să transmită informații către public și să coordoneze răspunsul în situații de criză.

Instalația funcționează încă din 1959, când era operată de armata americană, iar FEMA continuă să actualizeze periodic planurile și capacitățile sale.

Departamentul pentru Securitate Internă afirmă că baza oferă „suport fiabil” și „capacități reziliente” pentru conducerea țării și servește, de asemenea, drept centru de comandă pentru programe clasificate.

Raven Rock: cartierul general militar alternativ

În cazul unui conflict major, complexul Raven Rock Mountain, din Pennsylvania, ar putea deveni principalul centru militar de comandă al Statelor Unite.

Potrivit unor rapoarte oficiale, instalația oferă un mediu sigur pentru desfășurarea funcțiilor esențiale ale Departamentului Apărării.

Aici ar putea fi instalat un cartier general alternativ pentru secretarul de Război, pentru Șefii de stat major interarme și pentru alți lideri militari de rang înalt.

Administrația Trump a alocat în acest an milioane de dolari pentru întreținerea și modernizarea complexului.

Cheyenne Mountain: bastionul subteran

Al treilea sit major este Cheyenne Mountain Complex, din Colorado – o instalație subterană cunoscută pentru rolul său istoric ca sediu al Comandamentul Apărării Aerospatiale Nord-Americane (NORAD).

Deși NORAD și-a mutat ulterior centrul principal de comandă, complexul rămâne un centru alternativ și o locație de rezervă pentru planurile COOP.

Structura sa a fost proiectată special pentru a rezista unei explozii nucleare. Complexul include peste o duzină de clădiri construite la aproximativ 600 de metri sub pământ și montate pe arcuri uriașe din oțel, menite să absoarbă undele de șoc ale unei explozii sau ale unui cutremur.

Un sistem similar de amortizare este utilizat și la Raven Rock.

Alte locații de urgență

În Statele Unite există și alte locații de rezervă pregătite pentru situații extreme. Un buncăr se află chiar sub aripa estică a Casei Albe.

Potrivit unui raport oficial din 2004, vicepreședintele de atunci, Dick Cheney, și alți oficiali s-au adăpostit acolo în timpul atacurilor de la 11 septembrie.

Alte instalații menționate în documente federale includ Peters Mountain din Virginia și baza aeriană Offutt din Nebraska, care ar putea găzdui președintele și membrii cabinetului în cadrul planului COOP.

Un plan pentru supraviețuirea conducerii

După primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului în această lună, China și Rusia – ambele puteri nucleare – au avertizat că conflictul ar putea escalada în Orientul Mijlociu și ar putea implica marile puteri ale lumii.

Într-un asemenea scenariu, planul COOP nu se concentrează pe protejarea populației, ci pe menținerea funcționării guvernului.

Strategia urmărește relocarea rapidă a personalului esențial, securizarea rețelelor de comunicații și protejarea documentelor vitale ale statului.

Scopul este ca președintele, liderii militari și alți oficiali să poată continua să conducă țara din locații sigure, evitând prăbușirea conducerii politice și militare.

Planul include și linii clare de succesiune, astfel încât, dacă președintele, vicepreședintele sau alți lideri sunt uciși, alți oficiali să poată prelua rapid conducerea.

Originile planului

Originile COOP datează din perioada Războiului Rece, când perspectiva unui conflict nuclear cu Uniunea Sovietică era considerată o amenințare permanentă.

Președintele Dwight Eisenhower a pus bazele sistemului în anii 1950, prin ordine executive care obligau agențiile federale să pregătească planuri pentru guvernarea țării după un posibil atac nuclear.

De-a lungul deceniilor, planurile au fost extinse prin noi directive prezidențiale, inclusiv Presidential Decision Directive 67 din anii 1990, care a formalizat programele COOP.

Astăzi, acestea sunt reglementate de Federal Continuity Directive 1, document care adaptează planul la amenințări moderne, precum atacurile cibernetice sau escaladările nucleare.

Deși existența programului este bine documentată în rapoarte guvernamentale și studii academice, multe detalii rămân clasificate din motive de securitate.

Totuși, un raport al Congressional Research Service din 2002 a confirmat că planul a fost activat după atacurile din 11 septembrie, când între 75 și 150 de oficiali au fost relocați în locații securizate.