Când Franța suferă, Europa suferă: criza politică de la Paris și ramificațiile sale asupra Uniunii Europene

La Bruxelles și în alte capitale europene, oficialii și diplomații și-au exprimat temerile private că leadershipul președintelui Emmanuel Macron în probleme internaționale precum Ucraina și Gaza va fi slăbit fatal. Unii s-au temut că, în consecință, întreaga economie a zonei euro ar putea fi în curând în pericol.

„Franța este prea mare pentru a da faliment, așa că această instabilitate politică nesfârșită pune în pericol întreaga zonă euro. Este principalul subiect al tuturor conversațiilor de astăzi”, a declarat un diplomat dintr-o țară a UE, căruia, la fel ca și altora din acest articol, i s-a acordat anonimatul pentru a comenta situația internă a unei alte țări. 

Și pe bună dreptate. Franța este a doua economie a Uniunii Europene, un actor important în G7, singura putere nucleară a UE și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. La fel de important, sub Macron, Franța a fost o forță politică care a impulsionat afacerile UE, rivalizată doar de puterea Germaniei. 

În același timp, Macron a încercat să respingă amenințarea extremei drepte, „Rassemblement National”, care conduce constant în sondajele de opinie, în timp ce se ocupă de deficitul bugetar mare al Franței. 

Dar guvernele sale nu au reușit să adopte măsuri pentru a reduce cheltuielile publice prin parlament. Un impas politic prelungit crește din ce în ce mai mult probabilitatea unor noi alegeri legislative înainte de sfârșitul anului, aducând luni suplimentare de incertitudine. 

Unii observatori se gândesc acum chiar la demisia anticipată a lui Macron din funcția de președinte. Mandatul său urmează să se încheie în 2027. 

Fiecare dintre aceste rezultate ar deschide ușa pentru partidul de extremă dreapta „Rassemblement National” al Marinei Le Pen, care ar putea obține câștiguri importante, potențial răsturnând politica europeană și declanșând o val de instabilitate. Principala preocupare exprimată de diplomații și oficialii UE din capitalele naționale a fost riscul pentru zona euro. 

Tranzacții nefavorabile 

Luni, traderii de pe piețele din Franța și din afara acesteia au reacționat cu îngrijorare la destrămarea dramatică a administrației lui Sébastien Lecornu, în funcție de doar 14 ore. Acțiunile și obligațiunile guvernamentale franceze au scăzut, iar euro s-a depreciat față de dolar. Indicele de referință CAC 40 al Franței a scăzut cu 1,4%. 

„Există deja multe îngrijorări în legătură cu economia zonei euro. Chiar nu avem nevoie de asta”, a declarat un oficial guvernamental dintr-o țară din zona euro. 

Pe plan intern, oficialii francezi au încercat să minimizeze riscurile. Unul dintre ei a afirmat că, în ciuda „complexității”, există încă „un pilot în cabina de comandă” la ministerul economiei și că piețele nu ar trebui să reacționeze exagerat. Nu toată lumea este convinsă. 

„Eforturile președintelui Macron din ultimii opt ani [au fost de a spune] că Franța este cel mai atractiv loc din Europa pentru investiții”, a declarat Grégoire Roos, director de programe pentru Europa și Rusia la think tank-ul Chatham House din Londra. „

Nu văd niciun investitor internațional important care să aleagă Franța în acest moment, având în vedere lipsa absolută de claritate politică și fiscală.”

Necrologuri politice 

La Bruxelles, unii diplomați ai UE scriu deja în particular necrologul politic al lui Macron. După ce a ajuns la putere în 2017 și a rupt tiparele politicii franceze, spun ei, acum pare un lider fără putere, a cărui influență la Bruxelles se estompează rapid. 

Un al doilea diplomat al UE a vorbit despre „moștenirea” lui Macron ca un gânditor puternic care a generat multe idei pentru a impulsiona schimbarea în Europa și care i-a convins pe alți lideri să adopte unele dintre ele. Conceptul de „autonomie strategică” – care face UE mai autonomă din punct de vedere economic și al apărării – a luat naștere cu ani în urmă la Paris, a remarcat diplomatul. 

Acum că președintele Trump îndepărtează SUA de Europa, această idee a ajuns la maturitate la Bruxelles.

„Nu mulți lideri sunt dispuși și capabili să gândească cu cinci sau chiar doi ani înainte. El era foarte bun la asta”,  a spus diplomatul.

Macron, desigur, a fost ales pentru a ocupa funcția până în 2027 și, în ciuda speculațiilor, nu a dat niciun indiciu că va demisiona. Dacă rămâne, însă, turbulențele de la Paris înseamnă că influența Franței asupra dezbaterilor și elaborării politicilor UE va fi probabil diminuată. 

Discuțiile dintre miniștrii de finanțe cu privire la bugetul UE ar fi mult mai ușor de modelat de către Franța, de exemplu, dacă ar putea trimite în mod constant același ministru la întâlnirile cu omologii săi de la Bruxelles, a spus diplomatul. Dar schimbările repetate de personal de la Paris fac mult mai dificilă menținerea poziției franceze. 

Pe de altă parte, alegerile anticipate ar putea pune în pericol următorul buget pe termen lung al UE. Guvernele naționale care discută bugetul au stabilit un termen informal pentru a ajunge la un acord înainte de alegerile franceze din 2027, având în vedere pericolul ca Le Pen să politizeze și, în cele din urmă, să deraieze dezbaterea, a spus oficialul guvernamental din zona euro citat mai sus. 

Căzut la datorie 

Macron a jucat un rol central în eforturile europene de sprijinire a Ucrainei și a continentului însuși împotriva Rusiei, atât prin îndemnarea colegilor săi lideri să facă mai mult pentru a dota Europa cu propriile capacități militare, cât și prin coordonarea cu aliații. 

Inițiativa sa comună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer de a forma o „coaliție a bunăvoinței” rămâne singura opțiune viabilă când vine vorba de sprijinirea unui eventual acord de pace în Ucraina.

 „Nu este bine pentru UE ca unul dintre cele mai mari state membre să se afle în turbulențe, mai ales în contextul actual al securității”, a declarat același oficial din zona euro. 

Un „motor franco-german” puternic – cu lideri puternici care colaborează la Paris și Berlin – este considerat în mod convențional esențial pentru a face UE puternică și eficientă. Dificultățile lui Macron fac acest lucru mult mai greu de realizat, chiar și cu un nou lider în Germania, Friedrich Merz, care este considerat la Bruxelles mult mai dinamic decât predecesorul său. 

Un oficial francez din cabinetul unui ministru demisionar a recunoscut problema. 

„Acest lucru lasă Franța absentă într-un moment în care Rusia face incursiuni în teritoriile europene, China are o capacitate industrială incredibilă și Statele Unite ale lui Trump continuă să facă lucruri stupide. Cred că leadershipul Franței va lipsi. Este imposibil ca Franța să ofere ceea ce are de oferit în aceste condiții”, a spus persoana respectivă. 

Apoi se pune întrebarea ce sau cine va urma. Dacă Macron va declanșa noi alegeri, extrema dreaptă franceză are de câștigat, deși procentul RN în sondaje a rămas în mare parte stabil, între 30% și 32%, de la alegerile legislative din 2024. 

Extrema dreaptă europeană a fost încurajată de dificultățile lui Macron, chiar înainte de căderea guvernului de luni. Le Pen, nașa Raliului Național, a sărbătorit victoria populistului de dreapta Andrej Babiš în alegerile de weekendul trecut din Cehia și a folosit criza de luni pentru a-și reitera apelurile la alegeri anticipate.

Geert Wilders, veteranul de extremă dreapta olandez care a câștigat cele mai multe locuri în ultimele alegeri din Olanda, a adresat un avertisment „tuturor vechilor lideri”, inclusiv lui Macron, la începutul acestui an: „Timpul vostru s-a terminat”.