Conflictul de amploare dintre Israel și Iran a intrat în a șasea zi și sunt multe necunoscute despre direcția în care merge acesta. Situația este volatilă, iranienii de rând sunt atât speriați, cât și nemulțumiți de măsurile luate de regim, iar declarațiile președintelui Donald Trump adaugă o nouă suplimentară de incertitudine privind viitorul. Carmen Gavrilă, jurnalistă specializată în Orientul Mijlociu, a explicat la Digi24 care este situația din Teheran și ce șanse există de schimbare a puterii. 

Carmen Gavrilă a afirmat că mulți locuitori din Teheran nu știu ce să facă, pentru că circulă foarte multe informații și unele dintre ele se bat cap în cap. „Cei mai mulți îmi spun că nu se pot încrede în nicio informație, mai ales că reclamă mulți dintre ei că autoritățile nu prea comunică și dau ca exemplu și modul greu de mobilizare în ce privește protecția populației. Pentru că, de exemplu, chestiunea aceasta cu deschiderea stațiilor de metrou non-stop pentru ca oamenii să se poată adăposti acolo, pentru că nu există adăposturi anti-rachetă, anti-dronă, anti-orice la Teheran. Această decizie autoritățile au luat-o abia la 3 zile după ce au început loviturile israeliene”, e explicat ea. 

În ceea ce privește schimbarea de regim de la Teheran, specialista în Orientul Mjilociu a explicat că opoziția este foarte divizată și chiar și în interiorul ei există multe viziuni diferite. 

„A schimba presupune a înlocui ceva cu altceva. Iar acel altceva încă nu este coagulat. Așa cum am mai spus-o și altădată, opoziția iraniană la regim este foarte divizată. Mai avem în plus față de această opoziție și o parte bună care preferă reformarea Republicii Islamice, nu înlocuirea de la rădăcină, de la zero, a acestui tip de administrație, a acestui tip de regim. […] Sunt foarte mulți și din afara Iranului care transmit mesaje în care își exprimă speranța că regimul ar putea să cadă, dar nu se vede o coordonare foarte clară”. 

Carmen Gavrilă spune că regimul iranian s-a consolidat de-a lungul a peste 35 de ani și este puțin probabil să se prăbușească rapid. 

„Cei care prevăd o cădere imediată a regimului, părerea mea este că se grăbesc, dacă este să ne uităm puțin că e vorba despre un regim care s-a consolidat din 1979 până acum, care a trecut printr-un război lung cu Irakul, care a trecut printr-o mulțime de revolte de stradă.” 

La incertitudinea din interiorul Iranului, dar și de pe scena internațională, contribuie și declarațiile președintelui american Donald Trump, care pe de o parte a început prin a face apel la negocieri, pe de altă parte, cel mai recent, a cerut „capitularea necondiționată” a Teheranului și a lăsat loc de interpretare cu privire la implicarea SUA în conflict. Liderul de la Washington a declarat, marți, că SUA ştiu exact unde „se ascunde” liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi că acesta ar putea fi o ţintă uşoară, dar cel puţin deocamdată va fi lăsat în viaţă. 

„Situația este atât de volatilă și totul se schimbă de la un moment la altul. Avem multe necunoscute în ecuație. Și una dintre aceste cunoscute este chiar în comportamentul președintelui Trump. Vedem declarații. […] Este foarte greu să anticipăm dacă este să ne uităm la mișcările de forțe, trimiterea de avioane de luptă suplimentare în zonă ale Armatei americane. Și acestea pot fi citite inclusiv în cheie de presiune. Pe de altă parte, da, în orice moment ne putem trezi cu o decizie la Washington”, a conchis Carmen Gavrilă.