Pe fondul acuzațiilor de crime de război comise de SUA, detaliile și succesiunea exactă a atacului din 2 septembrie asupra unei ambarcațiuni din Caraibe, suspectate că transporta traficanți de droguri, sunt acum supuse unei analize din ce în ce mai intense, scriu Politico și New York Times, scrie hotnews.ro
Casa Albă a confirmat luni un al doilea atac lansat în septembrie de forțele SUA, care a ucis civili răniți în Caraibe, după ce prima încercare nu i-a eliminat pe toți, și a atribuit responsabilitatea în mare parte comandantului naval care a condus misiunea.
Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că șeful Comandamentului Operațiunilor Speciale al SUA, amiralul Frank Bradley, a acționat „în limita autorității și a legii” când a ordonat al doilea atac asupra unor presupuși traficanți de droguri aflați într-o barcă, după ce impactul primului atac i-a aruncat în mare.
Comentariile sale, scrie Politico, au părut a fi o încercare de a-l apăra pe secretarul apărării Pete Hegeseth, care a fost criticat în weekend după ce The Washington Post a relatat că acesta a autorizat o unitate militară de elită să-i ucidă pe toți cei aflați în barcă.
Hegseth „l-a autorizat pe amiralul Bradley să efectueze aceste atacuri cinetice”
Atacul și dezvăluirile care au urmat au intensificat atenția congresmenilor și a organizațiilor umanitare asupra campaniei declarate a SUA împotriva traficanților de droguri din Caraibe.
Washington Post a relatat că Hegseth a dat un ordin verbal militarilor de a-i ucide pe toți cei aflați în barcă, după ce imaginile au arătat doi bărbați agățați de epavă. Bradley, în calitate de șef al Comandamentului Operațiunilor Speciale, a ordonat al doilea atac.
Casa Albă, scrie Politico, a părut că-i atribuie amiralului decizia finală. Hegseth „l-a autorizat pe amiralul Bradley să efectueze aceste atacuri cinetice”, a spus Leavitt.
„Președintele a spus foarte clar că, dacă narco-teroriștii vor continua să traficheze droguri ilegale către Statele Unite, el are autoritatea de a-i ucide. Asta face această administrație”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Și Hegseth spune că amiralul Bradley a luat deciziile de luptă
Atacul, în care au murit 11 persoane, a fost primul dintr-o serie de lovituri lansate de administrația Trump împotriva celor pe care i-a numit „narco-teroriști”, care transportă droguri din Venezuela în SUA.
Zeci de persoane neidentificate au fost ucise în atacurile pe mare, pe care administrația Trump le consideră atacuri legale, în conformitate cu dreptul internațional.
Mai târziu, luni, chiar Hegseth a declarat că Bradley este cel care a luat „deciziile de luptă” în timpul atacurilor.
„Amiralul Mitch Bradley este un erou american, un adevărat profesionist, și are sprijinul meu 100%”, a scris Hegseth pe rețelele sociale. „Îl susțin pe el și deciziile de luptă pe care le-a luat – în misiunea din 2 septembrie și în toate celelalte de atunci”, a adăugat Hegseth.
Acuzații de crime de război
Republicanii și democrații din Congres s-au angajat să investigheze cazul, despre care unii avertizează că ar putea constitui o crimă de război.
Hegseth a acordat comandanților din diverse zone fierbinți o mare libertate de acțiune pentru a efectua atacuri după cum consideră de cuviință. Această autoritate a fost utilizată pe scară largă în Orientul Mijlociu împotriva grupurilor militante susținute de Iran și, aparent, acum și în Caraibe.
Președintele Donald Trump a dat inițial semne că nu cunoaște în detaliu incidentul și a părut că dorește să se distanțeze de acesta.
Întrebat duminică de un reporter la bordul Air Force One dacă un al doilea atac împotriva supraviețuitorilor ar fi ilegal, Trump a răspuns că nu știe ce s-a întâmplat. „Nu aș fi vrut asta, nu un al doilea atac”, a spus el.
Atacul inițial asupra bărcii „a fost în regulă”, a adăugat el, „și dacă erau două persoane în jur – dar (Hegseth) a spus că asta nu s-a întâmplat. Am mare încredere în el”, a spus președintele.
Cum argumentează Trump atacurile din Caraibe
Ideea că Hegseth, amiralul Bradley sau amândoi au urmărit uciderea supraviețuitorilor primului atac asupra bărcii a stârnit reacții puternice, deoarece acest lucru ar putea constitui o crimă de război, potrivit New York Times.
În general, armata nu poate ataca în mod deliberat civili care nu reprezintă o amenințare iminentă, chiar dacă aceștia sunt suspectați de infracțiuni.
Administrația a susținut că atacurile sunt totuși legale, deoarece Trump a „hotărât” că Statele Unite se află într-un conflict armat oficial cu cartelurile de droguri, chiar dacă Congresul nu a declarat un astfel de război.
Trump a „stabilit” de asemenea că oamenii de pe aceste bărci sunt „combatanți”.
O notă încă secretă a Biroului de Consiliere Juridică al Departamentului de Justiție a acceptat concluziile lui Trump, potrivit persoanelor care au citit-o, adăugând că a concluzionat că transporturile suspecte de droguri sunt ținte militare legale.
Ce spune manualul Pentagonului
Mulți experți juridici resping această analiză, scrie New York Times. Și chiar dacă ar fi vorba de un conflict armat, uciderea inamicilor care nu mai participă la luptă constituie o crimă de război.
Această categorie îi include pe luptătorii care s-au predat sau care sunt lipsiți de apărare și nu reprezintă o amenințare.